8/16/2019 CURS-o.c.i.t.

1/47

ORGANIZAREASI

CONDUCEREA

INTERPRINDE

RILOR

TURISTICE

8/16/2019 CURS-o.c.i.t.

2/47

Conf. Univ. Dr. Marius LUNGU

OLTEANU V – ECONOMIA INTERPR TURISTICE SI COMERCIALE, univ. crest Dimitrie

Cantemir, Buc

IONESCU, I., IONASCU, V, POPESCU M – ec!n!mia inter"rin#eri$!r #e turism sic!mert, E#itura Uranus, Bucuresti %&&%

'ORIS, T, Dima, D – Manua$ #e (!rmare mana)eria$a in turism, e#itura Psi*!me#ia,%&&+, Siiu

 Turcu VaSILE, Dima M Lut – Micr!ec!n!mie, e#itura Eur!stam"a, %&&-,

 Turcu V, M!rariu D, eisa / – Turism Internati!na$, e#itura Eur!stam"a Timis!ara,

%&&-

8/16/2019 CURS-o.c.i.t.

3/47

ECONOMIA INTERPRINDERII SI UNIVERSUL ECONOMIC

- notiuni acc!tua" -

Ec!n!mia rea$a este ! c!m"!nenta "rinci"a$a a vietii s!cia$e, ea re"re0entan#cea mai cu"rin0at!are "arte a activitati$!r umane. Ea se #es(as!ara si seinter(erea0a cu t!ate ce$e$a$te )enuri #e activitati "!$itice, ec!$!)ice, s!cia$1cu$tura$e sau instructive1e#ucative.

Ec!n!mia "!ate 2 c!nsi#erata un asa10is univers ec!n!mic, acesta 2in#a$catuit #in mai mu$te c!m"!nente, ce$e mai re"resentative 2in# in "rimu$ ran#a)entii ec!n!mici, a"!i !iecte$e sau unuri$e ec!n!mice, (a"te$e ec!n!mice,!"eratiuni$e ec!n!mice, 3u4uri$e si circuite$e ec!n!mice.

Ec!n!mia in ansam$u$ sau, si ec!n!mia inter"rin#erii in m!# s"ecia$,in#e"$ineste (unctii ine stai$ite care in#e"$inesc ras"unsu$ intreari$!r ce 5 cum 5si "entru cine 5 se "r!#uce un anumit !iect sau "r!#us ec!n!mic, inc$usivturistic. C!res"un0at!r acest!r (unctii, ec!n!mistu$ Pau$ Samers!n c!nsi#era cae4ista mai mu$te ti"uri #e ec!n!mii. Dintre acestea ce$e mai im"!rtante sunt6

+. Econo#ia $ co#an$a – aceasta re"re0inta m!#u$ #e !r)ani0are aactivitati$!r ec!n!mice in care "rinci"a$e$e (unctii sunt stai$ite "rintr1! serie#e #irective #e stat care #au nastere asa10isei cono#ii cntra"i%at $!iata.

%. Econo#ia $ !iata – este ec!n!mia in care ras"unsuri$e $a intreari$e ce 5cum 5 si "entru cine 5 sunt #ate "rintr1un (ee#ac7 intre cerere si !(erta.Intr1! ast(e$ #e ec!n!mie se intre"atrun# interese$e ec!n!mice a$e"rinci"a$i$!r a)enti ec!n!mici, este v!ra #es"re intre"rin#eri, 2rme, a#icae$emente$e ec!n!mice care #au !(erta $a care se a#au)a )!s"!#arii$e, a#icae$emente$e ec!n!mice care #au cererea. Ast(e$ intre"rin#eri$e si 2rme$e care#es(as!ara #i(erite activitati turistice sunt m!tivate #e #!rinta s"!ririi $ama4im a "r!2turi$!r, atunci can# cum"ara (act!rii #e "r!#uctie "e care iiuti$i0ea0a si van# "r!#use$e res"ective. Pe #e a$ta "arte )!s"!#arii$e, inca$itate #e "rinci"a$ a)ent ec!n!mic sunt in0estrate cu venituri !tinute #invan0area (act!ri$!r #e "r!#uctie, mer)an# ast(e$ in "iata si crean# ast(e$cerere "t #i(erite mar(uri. Interactiunea #intre !(erta 2rme$!r si cererea)!s"!#arii$!r #etermina ast(e$ "returi$e si cantitati$e #e "e "iata.

-. Econo#ia #i&ta – are $a a0a in "rimu$ ran# sistemu$ #e "returi. Intr1!ast(e$ #e ec!n!mie se (!$!sesc insa #i(erite mi8$!ace #e interventie astatu$ui, cum ar 2 im"!0ite, cresterea c*e$tuie$i$!r sau #i(erite re)$ementari

8/16/2019 CURS-o.c.i.t.

4/47

cu sc!"u$ #e a evita situatii$e #e instai$itate a macr!ec!n!miei si esecuri$e#in "iata

9. Econo#ia su'trana – ea re"re0inta activitatea ec!n!mica neevi#entiatain #!cumente !2cia$e. Ec!n!mia suterana acu"rin#e atat activitati $e)a$enera"!rtate activitati$!r 2sca$e, cum ar 2 re"eratii #e masini "e c!nt "r!"riu#ar si servicii intre "rieteni $a care se a#au)a ! serie #e activitati i$e)a$e,cum ar 2 c!mercia$i0area #r!)uri$!r, 8!curi #e n!r!c sau "r!stitutie. In S.U.A.unii !servat!ri ec!n!mici au su)erat (a"tu$ ca restrictii$e )uvernamenta$esi im"!0ite$e mari au (acut ca "ana $a +:- #in "r!#uctia t!ta$a sa se rea$i0e0ein ec!n!mia suterana. Ma8!ritatea activitati$!r suterane sunt m!tivate #e#!rinta #e a "$ati mai "utine im"!0ite #ar si #e a e$u#a c!ntr!$u$ sau

re)$ementari$e si sanctiuni$e )uvernamenta$e.Econo#ia ra"a se #es(as!ara intr1un ca#ru )enera$ ce #a nastere

ec!n!mii$!rnati!na$e. Econo#ia nationa"a c!nstituita re3ecta activitati$e s!cia$1ec!n!mice care se #es(as!ara, se intretin si se "!tentea0a in m!# reci"r!c,ra"!rtan#u1se 2ecare $a nev!i$e, resurse$e si interese$e tarii. In ca#ru$ ec!n!mieinati!na$e turismu$ este un #!meniu "ri!ritar. Turismu$ in esenta este ! ramura aec!n!miei nati!na$e cu (unctii c!m"$e4e ce reuneste un ansam$u #e unuri siservicii !(erite s"re c!nsum "ers!ane$!r care ca$at!resc in a(ara me#iu$ui $!r!isnuit "e ! "eri!a#a mai mica #e + an si a car!r m!tiv "rinci"a$ este a$tu$ #ecat

e4ercitarea unei activitati remunerate in ca#ru$ $!cu$ui #e munca vi0at.

8/16/2019 CURS-o.c.i.t.

5/47

AGENTI ECONOMICI SI IMPORTANTA LOR

Activitati$e ec!n!mice, inc$usiv activitati$e #in turism, care se #es(as!ara intr1!anumita tara treuie cuanti2cate. Pr!$ema masurarii activitati$!r ec!n!mice#intr1! anumita tara "rin masurarea ra0u$tate$!r acest!ra a "re!cu"at s"ecia$istii#in $umea ec!n!mica inca #in ce$e mai vec*i tim"uri. O $un)a "eri!a#a #e tim" inatentia s"ecia$isti$!r s1a a3at #!ar masurarea activitati$!r in#ivi#ua$e. O "rima

incercare #e masurare a asa10ise$!r intrari si iesiri #in ec!n!mie a c!nstituit asa10isu$ ta$!u ec!n!mic a$e!rat #e ec!n!mistu$ 'ranc!is ;uesnei inca #e $a 8umatatea sec.

8/16/2019 CURS-o.c.i.t.

6/47

trans(!rma in sc!"uri a$e actiunii sa$e. De aici #ecur)e un c!m"!rtaments"eci2c ce c!nsta #in #eci0ii si actiuni e$a!rate si in#e"$inite in m!#aut!n!m. O a$ta trasatura este ca acesta #is"une #e resurse "r!"rii care ii"ermit "r!m!varea c!m"!rtamentu$ui "r!"riu. Acesta are ca"acitatea #e ainitia si intretine re$atii cu a$ti a)enti ec!n!mici, #e a1si e4ercita in3uentaasu"ra me#iu$ui sau amiant si #e a rece"ta $a ran#u$ sau in3uente$eacestuia.

+. A*nti cono#ici a*r*ati – re"re0inta c$ase #e a)enti ec!n!micie$ementari care in#e"$inesc (unctii simi$are si care se "re0inta ast(e$6a. A)entu$ ec!n!mic a)re)at care )ru"ea0a t!ate unitati$e a car!r (unctie

"rinci"a$a c!nsta in "r!#ucerea #e unuri ec!n!mice #estinate "ietei.Intre"rin#erea sau 2rma $ucrea0a "entru "iata iar venituri$e "r!vin #invan0area unuri$!r. Sc!"u$ "rinci"a$ a$ 2rmei sau intre"rin#erii este ace$a#e a !tine "r!2t.

'. A)entu$ ec!n!mic a)re)at #e ti" =#na, sau *os!o$arsc> re"re0intaa)entu$ ec!n!mic "urtat!r a$ ca$itatii #e c!nsumat!r #e unuri "ers!na$e.Mena8e$e sau )!s"!#arii$e re"re0inta un a)ent ec!n!mic s"ecia$ inec!n!mia #e "iata #e!arece e$e sunt in0estrate cu venituri$e !tinute #invan0area (act!ri$!r #e "r!#uctie, mer) in "iata si creea0a ast(e$ cererea"entru #i(erite mar(uri. Acest a)ent ec!n!mic cu"rin#e t!ate entitati$ecare !tin venituri si !r)ani0ea0a (!$!sirea $!r "entru a cum"ara si ac!nsuma unuri$e ec!n!mice "entru a (ace ec!n!mii. Venituri$emena8e$!r revin #in remunerarea sa$ariati$!r, tit$uri$e #e "r!"rietate sautrans(eruri$e e(ectuate intre sect!are. Ast(e$ "r!"rietarii venituri$!r suntsa$ariatii, $ierii "r!(esi!nisti, "r!"rietarii #e va$!ri m!i$iare si im!i$iare

sau micii intre"rin0at!ri in turism.c. A)entu$ ec!n!mic a)re)at #e ti" institutii 2nanciare si #e cre#it si

s!cietati #e asi)urari – un ast(e$ #e a)ent ec!n!mic reuneste t!ateunitati$e care au un r!$ #e interme#iar 2nanciar intre cei$a$ti a)entiec!n!mici. Banci$e si s!ciatati$e #e asi)urari au a"arut, e4istat si#e0v!$tat ca si a)enti ec!n!mici care servesc cei$a$ti a)enti ec!n!mici.Banci$e si s!cietati$e #e asi)urari nu traiesc "entru e$e #e!arece e$e nu se"!t #es"rin#e #e circuitu$ ec!n!mic si nu "!t (ace un circuit i0!$at.Acestea c!$ectea0a trans(!rma si re#istriuie t!ate #is"!nii$itati$e2nanciare sau trans(!rma riscuri$e in#ivi#ua$e in asa10ise riscuri c!$ective.

$. A)entu$ ec!ni!mic a)re)at #e ti" a#iministratii "u$ice – acesta"restea0a servicii n!nmar(are "entru c!$ectivitati. A#ministratii$e "u$icesunt (!rmate #in t!ate a#ministratii$e "u$ice #e stat. In ca#ru$c!$ectivitati$!r "entru care sunt "restate servicii intra invatamantu$"u$ic, servicii$e #e "r!tectie s!cia$a, servicii$e #e 8ustitie, in(rastructuri$e"u$ice, rutiere, aeriene sau "!rtuare. Venituri$e "rinci"a$e a$e acestuisect!r "r!vin #in varsaminte$e !$i)at!rii catre unitati$e care a"artince$!r$a$te sect!are. O "arte #in venituri a8un) si sunt (!$!site #e

8/16/2019 CURS-o.c.i.t.

7/47

)!s"!#arii iar ! a$ta "arte a8un) $a 2rme ec!n!mice care "restea0a#i(erite activitati a#ministratii$!r "u$ice. In )enera$ 2rme$e suntinteresate sa "reia activitati a0ate "e c!ntracte ec!n!mice #e $aa#ministratii$e "u$ice #e!arece e$e sunt c!men0i si)ure si (ara risc.

. A)entu$ ec!n!mic a)re)at #e ti" a#ministratii "rivate care cu"rin#!r)anisme$e "rivate (ara sc!" $ucrativ, care au ca (unctie "rinci"a$a

"restarea #e servicii "entru #i(erite cate)!rii #e "ers!ane sauc!$ectivitati. Resurse$e 2nanciare "r!vin in )enera$ #in c!ntriutii,c!ti0atii sau venituri "e "r!"rietati.

f. A)entu$ ec!n!mic a)re)at #e ti" strainatate sau restu$ $umii – cu"rin#et!ate ce$e$a$te ec!n!mi nati!na$e si unitati$e $!r aut!n!me cu care a)entiiec!n!mici interni intra in tran0actii ec!n!mice. Asa10isa strainatate !(era! ima)ine #e ansam$u a tutur!r tran0actii$!r ec!n!mice care $ea)aec!n!mia nati!na$a #e asa1numitu$ =restu$ $umii>.

INTREPRINDEREA SAU ORGANIZATIA CA

AGENT ECONOMIC

 Termenu$ #e inter"rin#ere #eriva #in cuvantu$ =enterprise> cu sensu$ #e a#emara ! anumita activitate sau ! anumita actiune. Intre"rin#erea "!ate 2#e2nita ca ! !r)ani0atie aut!n!ma care isi asi)ura e4istenta si #e0v!$tarea "rin"r!#ucerea si c!mercia$i0area un!r unuri ec!n!mice in sc!"u$ !tinerii unui"r!2t. In $e)atura cu #e2nirea intre"rin#erii e4iste ! varietate #e (!rmu$ari, ceamai su)estiva 2in# cea #ata #e "r!(es!ru$ Vir)i$ Ma)earu, #e2nitie c!n(!rm careiaintre"rin#erea este ! unitate ec!n!mica care "r!#uce sau cum"ara "entru ca "rinc!mercia$i0are sa !tina un anumit "r!2t. Ea este #eci in c!nsecinta ! !r)ani0atie(acuta in ve#erea unui casti).

Or)ani0atia este ! c!$ectivitate #e !ameni care $ucrea0a im"reuna intr1un

"r!ces ce are $a a0a #ivi0iunea muncii "entru a !tine un !iectiv c!mun.Or)ani0atii$e e4ista #e!arece in#ivi0ii sunt $imitati atat in ceea ce "rivesteca"acitati$e 20ice #ar si in ceea ce "riveste ca"acitati$e inte$ectua$e. O im"!rtantamare ! "re0inta !r)ani0atii$e in care !amenii au ca$itatea #e sa$ariati, acesteanumin#u1se si !r)ani0atii #e munca.

E4istenta !r)ani0atii$!r este #eterminata #e #i(erente$e #intre in#ivi0i, #re"t"entru care e$e sunt sisteme #esc*ise care trans(!rma resurse$e "r!curate #re"t

8/16/2019 CURS-o.c.i.t.

8/47

intrari in unuri ec!n!mice care a"!i sunt returnate res"ectiv re#ate me#iu$ui"entru a 2 c!nsumate.

Bunuri$e si servicii$e sunt "r!#use 2na$e a$e "r!cesu$ui #e trans(!rmare aresurse$!r iar !tinerea $!r este "!sii$a "rin interactiunea #irecta a !r)ani0atiei cume#iu$ ei. Din "unct #e ve#ere 8uri#ic intre"rin#erea re"re0inta ! !r)ani0are a

(act!ri$!r #e "r!#uctie #e catre c!merciant "e riscu$ sau, (act!ri care c!ntinin(!rmatie, sustanta si ener)ie si care se a3a in (!rte$e naturii, unuri a(ectate#es(asurarii activitati$!r $a care se a#au)a ca"ita$u$ si munca. Cu cat unuri$eec!n!mice c!ntin mai mu$ta in(!rmatie cu atat va$!area $!r este mai mare.

 Sc!"u$ !r)ani0arii si (!$!sirii (act!ri$!r #e "r!#uctie este ace$a ca !r)ani0atiasa1si van#a "r!#use$e in ve#erea !tinerii unui anumit "r!2t. In2intarea sauc!nstituirea unei intre"rin#eri #e turism este un "r!ces c!m"$e4 #e!arece e$#eutea0a cu a"aritia i#eii #e intre"rin#ere si se inc*eie cu inscrierea acesteia $a!r)ane$e c!m"etente.

In )enera$ intre"rin#erea se caracteri0ea0a "rin6

+. Or)ani0area aut!n!ma a un!r activitati a0ate "e (!$!sirea un!r (act!ri #e"r!#uctie ine #eterminati

%. C!!r#!narea si asumarea #e intre"rin0at!r a ras"un#erii asu"raeventua$e$!r riscuri

-. Sc!"u$ activitati$!r este "r!#ucerea #e unuri ec!n!mice in ve#erea van0arii$!r si !tinerea #e "r!2t

9. T!ata activitatea intre"rin#erii treuie sa se a0e0e "e anumite nor# sir*u"i !rcis. Acestea se a0ea0a nu numai "e re0u$tate$e !(erite #estiinta ec!n!mica ci si "e ana$i0a (a$imente$!r intre"rin#eri$!r care nu aures"ectat aceste n!rme si re)u$i.

A!r#ata intr1! c!ncence"tie sistematica intre"rin#erea "!ate 26

+. Un sist# co#!"& #e!arece reuneste resurse$e umane, materia$e si2nanciare, 2ecare #in e$e 2in# a$catuite #intr1! mare varietate #e e$ementeintre care se stai$esc $e)aturi (!arte stranse.

%. Un sist# socio-cono#ic #e!arece unuri$e ec!n!mice create au $a a0a! c!man#a s!cia$a stai$ita #e "iata "rin interme#iu$ ra"!rtu$ui #intre cerere

si !(erta si "e aceasta a0a intre"rin#erea (ace ! anumita c!minare a(act!ri$!r #e "r!#uctie. Punerea #e ac!r# a cerinte$!r "ietei cu !iective$eintre"rin#erii se "!ate (ace #!ar "rintr1! anumita "r!)ramare sau "$ani2care#e care intre"rin#erea treuie sa 2e "er(ect c!nstienta

-. Un sist# tnic #e!arece intre"rin#erea se mani(esta ca un sistemte*nic!1"r!#uctiv

9. Un sist# or*ani%atoric a$#inistrativ #e!arece intre"rin#erea "rimestestatutu$ #e "ers!ana 8uri#ica in m!mentu$ in2intarii ei "rimin# ast(e$ !

8/16/2019 CURS-o.c.i.t.

9/47

#enumire "recisa, are un se#iu si !iectiv #e activitati ine stai$it. Peaceasta a0a intre"rin#erea isi stai$este ! structura !r)ani0at!rica si unre)u$ament "r!"riu #e !r)ani0are si (uncti!nare.

?. Intre"rin#erea este #e asemenea un sist# $ina#ic or*anic a$a!tiv #e!arece isi #es(as!ara activitatea su actiunea (act!ri$!r interni sau e4terni"utan#u1se a#a"ta "ermanent $a ev!$utia (act!ri$!r #e me#iu interni si

e4terni. In acest sens intre"rin#erea "!ate 2 c!nsi#erata in ansam$u$ sauun sistem #esc*is.

@. Intre"rin#erea "!ate 2 c!nsi#erata un sist# autor*"a'i" #e!arece areca"acitatea !(erita #e aut!n!mia sa (uncti!na$a #e a1si m!#i2ca activitateain (unctie #e !iective$e n!u "r!"use.

In ca$itate #e a)ent ec!n!mic intre"rin#eri$e in#e"$inesc in ec!n!mie unasa10is r!$ ec!n!mic #e!arece activitatea sa se intre"atrun#e cu activitateace$!r$a$ti a)enti ec!n!mici #eterminan#u1$e nu numai venituri$e #ar si a0amateria$a a c!nsumu$ui #e unuri.

R!$u$ ec!n!mic a$ intre"rin#eri$!r asi)ura urmat!are$e6

1 in "rimu$ ran# atra)erea si c!minarea (act!ri$!r #e "r!#uctie si "e aceastaa0a are $!c ! crestere a $!curi$!r #e munca, nu numai in interi!ru$intre"rin#erii #ar si in e4teri!ru$ ei

1 in a$ #!i$ea ran# asi)ura !tinerea #e unuri ec!n!mice $a c!sturi minime(a"t ce ec!n!miseste resurse$e. In a$ trei$ea ran# (!rmea0a si #istriuievenituri$e "rimare #e cea mai mare im"!rtanta "entru cei$a$ti a)entiec!n!mici.

De asemenea intre"rin#erea in#e"$ineste un (!arte im"!rtant r!$ s!cia$ atat(ata #e "r!"rii sa$ariati #ar si (ata #e c!nsumat!rii "r!#use$!r sa$e. R!$u$ s!cia$ a$intre"rin#erii #ecur)e in "rinci"a$ #in r!$u$ sau ec!n!mic mani(estan#u1setat #irectcat si in#irect. R!$u$ #irect se mani(esta in "rinci"a$ "rin6

1 in "rimu$ ran#, asi)urarea ce$!r$a$ti a)enti ec!n!mici cu unuri ec!n!mice,unuri care "rin esenta $!r se a#resea0a a$t!ra #ecat ce$!r care "r!#uce$emente$e res"etive

1 in a$ #!i$ea ran# int!t#eauna intre"rin#eri$e isi #es(as!ara activitatea intr1unca#ru s!cia$ #ecvat e4istent

1 in a$ trei$ea ran# un r!$ s!cia$ se re(era $a (a"tu$ ca intre"rin#erea treuie saasi)ure sa$ariati$!r c!n#itii !"time #e munca si !cn#itii (av!rai$e #e"r!#uctie.

8/16/2019 CURS-o.c.i.t.

10/47

In m!# in#irect intre"rin#erea asi)ura venituri u)etu$ui #e stat care seunt(!$!site $a ran#u$ $!r "entru #eru$area a$t!r "r!)rame, in s"ecia$ in #eru$area un!r"r!)rame s!cia$e.

CONSTITUIREA UNEI SOCIETATI COMERICALE

Pentru c!nstituirea unei s!cietati c!mericia$e este necesara int!rcmirea si"r!curarea un!r acte sau !tinerea un!r avi0e, #u"a cum urmea0a6

1 Veri2carea $a Re)istru$ C!mertu$ui a acce"tai$itatii nume$ui si em$emei

a$ese #ar si re#actarea actu$ui c!nstitutiv a$ s!cietatii1 Otinerea un!r aut!ri0atii "rea$ai$e1 Autenti2carea actu$ui #e c!nstituire a sc!ietatii c!mercia$e1 S!$icitarea inmatricu$arii s!cietatii in Re)istru$ C!mertu$ui1 C!nstr!$u$ #e $e)a$itate rea$i0at #e catre 8u#ecat!ru$ #e$e)at1 Inc*eieiere inmatricu$atii1 Pu$icarea s!cietatii si inscrierea $a !r)ane$e 2sca$e1 Desc*i#erea c!ntu$ui #e virament1 Int!cmirea stam"i$e$!r, "ara(e$!r si si)i$ii$!r1 In2intarea 2$ia$e$!r si sucursa$e$!r

VERIICAREA LA REGISTRUL COMERTULUI

Inainte #e re#actarea actu$ui c!nstitutiv este necesara #e"$asarea $aRe)istru$ C!mertu$ui "entru a se veri2ca #aca se acce"ta nume$e si em$ema#at!rita (a"tu$ui ca s1ar "utea ca acestea sa 2e #e8a inre)istrate #e $a a$te

s!cietati si "entru a nu se creea c!n(u0ii intre #!ua s!cietati cu ace$asi nume siem$ema in "iata muncii. In situatia in care nume$e si em$ema sunt #e8ainre)istrate va treui a$es un a$t nume si ! a$ta em$ema "utan#u1se (ace c*iar !re0ervare #e nume si ! "reinre)istrare #e marca #e c!mert. Acest $ucru se (ace ina0a $e)ii nr. %@ #in +&. Du"a stai$irea nume$ui si em$emei se va trece $are#actarea actu$ui c!nstitutiv a$ s!cietatii. S!cietatea in nume c!$ectiv sec!nstituie "rin c!ntract #e s!cietate iar s!cietatea "e actiuni "rin c!ntract #es!cietate si statut. In ca0u$ in care s!cietate cu ras"un#ere $imitata S.R.L. se

8/16/2019 CURS-o.c.i.t.

11/47

c!nstituie "rin actu$ #e v!inta a$ unei sin)ure "ers!ane se va inc*eia numaistatutu$ s!cietatii. Pentru s!cietati$e in nume c!$ectiv #is"!0itii$e $e)ii nr. -% #in+ sunt a"r!"iate ce$!r cu"rinse in Art. - #in $e)ea -+:++ e4istan# !su$iniere mai "re)nanta a c$au0e$!r cu "rivire $a situatia sucursa$e$!r, a)entii$!r,re"re0entante$!r sau a !ricar!r a$te unitati (ara "ers!na$itate 8uri#ica. P!trivit art. #in $e)ea -%:+ actu$ c!nstitutiv a$ s!cietatii in nume c!$ectiv in c!man#itasim"$a sau cu ras"un#ere $imitata va cu"rin#e urmat!are$e6

+. Nume$e #e (ami$ie, "renume$e, $!cu$ si #ata nasterii, #!mici$iu$ si cateteniaas!ciati$!r in ca0u$ in care sunt "ers!ane 20ice iar in ca0u$ in care as!ciatiisunt "ers!ane 8uri#ice in actu$ c!nstitutiv se v!r trece e$emente$e #ei#enti2care res"ectiv se#iu$ si nati!na$itatea "ers!anei 8uri#ice. In ca0u$s!cietati$!r in c!man#ita sim"$a se v!r trece re(eriri #istincte cu "rivire $ae$emente$e #e i#enti2care se"arat "entru as!ciati 2e ca este v!ra #es"re"ers!ane 20ice sau "er!s!ane 8uri#ice.

%. '!rma, #enumire, se#iu$ si #aca este ca0u$ em$ema s!cietatii-. Oiectu$ #e activitate a$ s!cietatii. In actu$ c!nstitutiv se v!r "reci0a (!arte

c$ar #!meniu$ si !iectu$ #e activitate "rinci"a$.9. Ca"ita$u$ s!cia$ suscris si ce$ varsat, cu menti!narea c$ara a ac!r#u$ui

2ecarui as!ciat in numerar sau in natura, va$!area a"!rtu$ui in natura sim!#u$ eva$uarii "recum si #ata $a care se va varsa inte)ra$ ca"ita$u$ s!cia$suscris.

In ca0u$ in care s!cietatea este cu ras"un#ere $imitata in cu"rinsu$ actu$uic!nstitutiv se v!r arata numaru$ si va$!area n!mina$a a "arti$!r s!cia$e "recum sinumaru$ "arti$!r s!cia$e atriuite 2ecarui as!ciat "entru a"!rtu$ sau. In acest ca0

se au in ve#ere urmat!are$e6

+. As!ciatii care re"re0inta si a#ministrea0a s!cietatea sau a#ministrat!riineas!ciati, "ers!ane 20ice si 8uri#ice, "uteri ce $i s1au c!n(erit si #aca eiurmea0a sa $e e4ercite im"reuna sau se"arat

%. Partea 2ecarui as!ciat, atta $a eene2cii cat si $a "ier#eri-. Sucursa$e$e si a)entii$e, re"re0entante$e sau a$te unitati (ara "ers!na$itate

 8uri#ica atunci can# acestea se in2intea0a ! #ata cu s!cietatea sau inc!n#itii$e "entru in2intarea $!r u$teri!ara, #aca se are in ve#ere ! a$tain2intare

9. Durata "entru care se c!nstituie s!cietatea?. M!#u$ #e #i0!$vare si #e $ic*i#are a$ s!eictatii

P!trivit art. #in actu$ c!nstitutiv, c!ntinutu$ acestuia, in ca0u$ s!cietati$!r"e actiuni sau in c!man#ita "e actiuni cu"rin#e urmat!are$e mentiuni6

+. Nume$e #e (ami$ie, "renume$e, $!cu$ si #ata nasterii, #!mici$iu$ si cetateniace$!r ce se as!cia0a in ca0u$ in care sunt "ers!ane 20ice iar in ca0u$ in caresunt "ers!ane 8uri#ice se v!r stai$i #enumirea, se#iu$ si nati!na$itatea

8/16/2019 CURS-o.c.i.t.

12/47

acest!ra. In ca0u$ s!cietati$!r in c!man#ita "e actiuni se v!r i#enti2case"arat as!ciatii c!man#itari si as!ciatii c!man#itati.

%. '!rma #e s!cietate, #enumirea si se#iu$ acesteia si atunci can# este ca0u$em$ema s!cietatii

-. Oiectu$ #e activitate9. Ca"ita$u$ s!cia$

?. Va$!area unuri$!r in natura@. Numaru$ si va$!area n!mina$a a actiuni$!r cu s"eci2carea #aca acestea suntactiuni n!minative sau $a "urtat!r

. Inscrisuri cu "rivire $a a#ministrat!ri, "reci0an#u1se #aca sunt "ers!ane20ice sau 8uri#ice. Daca a#ministrat!rii sunt "ers!ane 8uri#ice in actu$c!nstitutiv se va trece #enumirea, se#iu$ si nati!na$itatea.

In actu$ c!nstitutiv se v!r stai$i #easemenea si c$au0e$e s"ecia$e cu "rivire$a )arantia "e care a#ministrat!rii au !$i)atia sa ! #e"una, "uteri$e ce sntc!n(erite #ar si m!#u$ in care acestia urmea0a sa isi in#e"$ineasca "rer!)ative$e

2e im"reuna 2e se"arat. In acest sens se v!r trece in actu$ c!nstitutiv t!ate #ate$ea(erente s!eictatii "e actiuni.

O/TINEREA UNOR AUTORIZATII PREALA/ILE

In anumite situatii, #u"a ce s1a re#actat actu$ c!nstitutiv e$ se va "re0enta!r)ane$!r "reva0ute #e $e)e in ve#erea un!r aut!ri0atii "rea$ai$e. Aici este v!rain s"ecia$ #e6

+. C!nstituirea s!cietati$!r #e investitii ce au ca !iect e4c$usiv #e activitate,m!i$i0area resurse$!r 2nanciare #is"!nii$e #e $a "ers!ane$e 20ice si

 8uri#ice si "$asarea $!r in va$!ri m!i$iare.%. Int!cmirea si aut!ri0area "rea$ai$a a actu$ui c!nstitutiv se !tine #e catre

A)entia Va$!ri$!r M!i$iare in c!n(!rmitatea cu Or#inu$ uvernamenta$ nr%9:+-

-. C!nstituirea s!cietati$!r #e a#ministrare a investitii$!r avan# ca !iecte4c$usiv #e activitate a#ministrarea (!n#uri$!r #escise #e investitii9. Int!cmirea si aut!ri0area "rea$ai$a se !tine #e catre A)entia Va$!ri$!r

M!i$iare in temeiu$ ace$uiasi act n!rmativ?. In ca0u$ s!cietati$!r #e #e"!0itare "entru care aut!ri0area "rea$ai$a se

!tine t!t #e $a a)entia va$!ri$!r m!i$iare in temeiu$ O.. %9:+-

AUTENTIICAREA ACTULUI DE CONSTITUIRE A SOCIETATILOR

COMERCIALE

8/16/2019 CURS-o.c.i.t.

13/47

Actu$ c!nstitutiv re#actat in @ e4em"$are se va "re0enta a"!i n!taru$ui"u$ic in ve#erea autenti2carii. As!ciatii sunt !$i)ati sa semne0e in (ata n!taru$ui#u"a ce acestia s1au $e)itimat (!$!si# cartea #e i#entitate. In ca0u$ ti"uri$!r #es!cietati c!mercia$e su"use unei aut!ri0atii "rea$ai$e se va "re0enta n!taru$ui siaut!ri0atia res"ectiva in ca0 c!ntrar n!taru$ are #re"tu$ #e a re(u0a autenti2carea.In#i(erent #e (!rma s!cietatii c!mercia$e $a m!mentu$ autenti2carii actu$uic!nstitutiv se va "re0enta ! #!va#a e$ierata #e !2ciu$ Re)istru$ui C!mertu$ui #incare sa re0u$te (a"tu$ ca nu a mai (!st inre)istrata ! a$ta s!cietate cu ace$asi numesi aceeasi em$ema.

SOLICITAREA INMATRICULARII

In termen #e +? 0i$e #e $a autenti2carea actu$ui c!nstitutiv "ers!ane$eim"uternicite v!r s!$icita inmatricu$area s!cietatii $a Re)istru$ C!mertu$ui #in ra0aterit!ria$a a$ se#iF$ui centra$ a$ s!eictatii. Pe $an)a cererea ti" $a Re)istru$C!mertu$ui treuiesc #e"use c!n(!rm art. -9 a$in. % #in $e)ea -+:+&

urmat!are$e acte6

+. Actu$ c!nstitutiv a$ s!cietatii%. D!va#a #in care sa re0u$te varsaminte$e ca"ita$u$ui s!cia$e-.

In ceea ce "riveste avi0e$e, !iectu$ #e activitatea a$ s!cietatii acesteaurmea0a a 2 cerute #e !2ciu$ Re)istru$ui C!mertu$ui in termen #e ? 0i$e #e $ainre)istrarea cererii #e inmatricu$are. Aut!ritati$e "u$ice ast(e$ vi0ate au !$i)atia#e a emite #!cumente$e c!$icitate in termen #e ma4im +? 0i$e #e $a im"$inirea

cererii $a !2ciu$ Re)istru$ui si C!mertu$ui.

8/16/2019 CURS-o.c.i.t.

14/47

UNCTIA DE MAR0ETING

 T!ta$itatea activitati$!r care "resu"un cun!asterea me#iu$ui si a#a"tareaactivitatii intre"rin#erii $a #inamica acestuia sunt reunite in ca#ru$ asa10isei (ucntii#e mar7etin), (unctie care are un r!$ *!tarat!r in "r!m!varea unui anumit "r!#usturistic si in 2na$ succesu$ unei a(aceri turistice.

In ca#ru$ (unctiei #e mar7etin) activitati$e #es(asurate sunt #e!seit #ec!m"$e4e iar e$e se "!t )ru"a in urmat!are$e cate)!rii6

). Invsti*ara si cunoastra #$iu"ui cono#ico-socia" a"

intr!rin$rii turistic res"ectiv cun!asterea cererii, a nev!ii #ar sic!m"!rtamentu$ c!nsumat!ri$!r in turism, cercerati care se )ru"ea0a suumre$a #enumirii #e cercetari #e mar7etin). T!ate aceste cercetari au#re"t sc!" #imensi!narea c!recta a cererii turistice, $!ca$i0area )e!)ra2ca aacesteia #ar si #escrierea m!#u$ui #e mani(estare a acesteia

+. or#u"ara si i$nti1cara o'ictiv"or for#u"at $ !iata2 !rcu#

si a"*ra strat*ii"or ncsar atin*rii acstor o'ictiv3. E"a'orara !ro*ra#"or $ #ar4tin* turistic2 activitati care inc$u#

!"tica "rivin# activitatea #e a0a #es(asurata #e intre"rin#erea turistica5. Dsfasurara $ activitati !ro!riu-%is $ #ar4tin* turistic ceea ce

im"$ica investi)area atenta a !rientarii "!$iticii #e "r!#us, a "!$iticii #e "ret,#e #istriutie #ar si e(ectuarea actiuni$!r turistice "r!m!ti!na$e

In esenta (unctia #e mar7etin) a unei intre"rin#eri intreve#e viit!ru$,e(ectuea0a "r!s"ectarea "ietei si "r!iectea0a atat mi8$!ace$e cat si e(!rturi$e"entru ma4imi0area "r!2tu$ui.

8/16/2019 CURS-o.c.i.t.

15/47

ORGANIZAREA

INTREPRINDERII DE

TURISM

Privita in ansam$u intre"rin#erea #e turism reuneste t!ate mi8$!ace$emateria$e, 2nanciare si umane #ar si "unerea in miscare a acest!r resurse.

C!$!ana vertera$a a !r)ani0arii ! re"re0inta structura !r)ani0at!rica "rivita ca sisistem #e a0a "e care se s"ri8ina t!ate ce$e$a$te structuri, in s"ecia$ structurate*nica, s!cia$a sau ec!n!mica a unei intre"rin#eri #e turism. In acest sens este#e!seit #e im"!rtant a se rea$i0a ! structura !r)ani0at!rica #e!arece in centru$acesteia se "!0iti!nea0a "ers!na$ si are $!c #istriuirea c!m"etente$!r #e #eci0iesi a ras"unsuri$!r ce revin 2ecarui an)a8at in "arte.

ELEMENTELE DE STRUCTURA ORGANIZATORICA

Structura !r)ani0at!rica a unei intre"rin#eri #e turism este (!rmata in

"rinci"a$ #in urmat!are$e c!m"!nente6

+. 'unctia%. P!stu$-. C!m"artimentu$9. Re$atii$e !r)ani0ati!na$e?. P!n#erea ierar*ica@. Nive$u$ ierar*ic

unctia – aceasta cu"rin#e sarcini si atriutii ce revin 2ecarui in#ivi# in"r!cesu$ #e c!n#ucere sau #e e4ecutie, aici intran# res"!nsai$itati$e,

c!m"etente$e #ar si re$atii$e. Im"!rtanta cea mai mare a (unctiei este aceea ca eacreea0a si sustine necesitatea un!r "!sturi.

Postu"  este ! c!m"!nenta:"articu$aritate a (unctiei $a nive$u$ unui $!c #emunca si in ace$asi tim" e$ementu$ (un#amenta$ a$ unei structuri !r)ani0at!rice.Im"!rtanta "!stu$ui #eriva #in (a"tu$ ca (urni0ea0a in(!rmatii "rivin# naturaacestuia, res"!nsai$itati$e, re$atii$e in ca#ru$ intre"rin#erii, cerinte$e "rivin#ca$i2carea, e4"erienta si ca$itati$e "r!(esi!na$e a$e an)a8ati$!r. 'iecare "!st este

8/16/2019 CURS-o.c.i.t.

16/47

ins!tit #e ! 2sa care !rientea0a "r!cese$e #e se$ectie, #e n!rmare, #e "r!m!varesi #e retriuire a "ers!na$u$ui.

Co#!arti#ntu" in)$!ea0a un )ru" #e "ers!ane cu sarcini "ermanente siine "reci0ate, "ers!ane care au aceeasi c!!r#!nare ierar*ica. In ca#ru$ uneiintre"rin#eri #e turism c!m"artimentu$ "!ate 2 !"erati!na$, $a nive$ #e sectie sau

#e ate$ier #ar si (uncti!na$, "re0entan# atriutii #e (un#amentare a strate)ii$!r si"!$iticii intre"rin#erii. In ca0u$ unei intre"rin#eri #e turism c!m"artimente$e #ea0a "!t 2 sectii, ucatarii, $a!rat!are, #re"t "entru care aceste c!m"artimentereunesc $a un $!c mai mu$te "!sturi.

R"atii" or*ani%ationa" – acestea cu"rin# re$atii$e #intre "r!sturi, #intre(unctii sau #intre c!m"artimente, intran# su inci#enta re)$ementari$!r !2cia$e. Lanive$u$ unei intre"rin#eri #e turism re$atii$e !r)ani0ati!na$e "!t 2 )ru"ate in maimu$te cate)!rii, si anume6

a Iraric numite si #e aut!ritate 1 ! ast(e$ #e re$atie e4ista intremana)er si e4ecutant:sua$tern unctiona" – "entru ransmiterea re)$ementari$!r. Ast(e$ #e re$ati e4ista

intre t!ate c!m"artimente$ec D coo!rar – intre "ers!ane ase0ate "e aceeasi trea"ta ierar*ica #ar

a"artinan# c!m"artimente$!r #i(erite# D r!r%ntar – intre un mana)er su"eri!r si anumite !r)ani0atii

"r!(esi!na$e 2e sin#ica$ee D stat #a,or – se inta$nesc intre memrii statu$ui ma8!r si memrii

c!m"artimente$!r

( D contro" – intre anumite c!m"artimente s"ecia$i0ate cum ar 2c!ntai$itatea sau au#itu$ si ce$e$a$te c!m"artimente

Pon$ra irarica cu"rin#e numaru$ #e su!r#!nati a$ unui ca#ru #ec!n#ucere stai$it ca n!rma.

Niv"u" iraric cum"rin#e mai mu$te !r)anisme a3ate "e aceeasi $inie!ri0!nta$a $a #istanta e)a$a #e !r)anu$ #e c!n#ucere.

INSTRUMENTELE DE ORGANIZAREPrinci"a$e$e instrumente #e !r)ani0are a unei intre"rin#eri, inc$usiv a unei

intre"rin#eri turistice, sunt6

+. Or)ani)rama%. 'isa "!stu$ui-. Re)$uamentu$ #e !r)ani0are si (uncti!nare a intre"rin#erii

8/16/2019 CURS-o.c.i.t.

17/47

Or*ani*ra#a re"re0inta e4"resia )ra2ca a unei structuri !r)ani0at!ricea"artinan# unei intre"rin#eri. Ea in)$!ea0a nive$uri$e ierar*ice, c!m"artimente$esi structura $!r interi!ara $a care se a#au)a "!sturi$e, #escrierea acest!ra "recumsi re$atii$e !r)ani0ati!na$e.

isa !ostu"ui este sinte0a sarcini$!r unui sa$ariat si este c!m"usa #in

urmat!are$e e$emente6 #umirea si !iective$e 2ecarui "!st in "arte,c!m"artimentu$ #in care (ace "arte "!stu$ res"ectiv, cerinta "!stu$ui s"eci2can#u1se stu#ii$e, vec*imea si ai$itati$e, #e asemenea se v!r "reci0a si c!m"etente$e sires"!nsai$itati$e, $e)aturi$e #in ca#ru$ c!m"artimentu$ui $a care se a#au)are$atii$e cu ce$e$a$te c!m"artimente #in ca#ru$ intre"rin#erii.

R*u"a#ntu" $ or*ani%ar si functionar a intr!rin$rii esteint!cmit #e cn#ucerea e4ecutiva, e$ 2in# a"r!at #e !r)anu$ c!$ectiv #ec!n#ucere."rinci"a$e$e c!m"!nente sunt6

1 Actu$ #e in2intare a$ intre"rin#erii1 Oiectu$ #e activitate1 Ti"u$ intre"rin#erii1 '!rma si statutu$ 8uri#ic1 Structura !r)ani0at!rica1 Atriutii$e si re$atii$e 2ecarui cim"artiment1 Atriutii$e c!n#ucerii intre"rin#erii, s"eci2can#u1se c$ar atriutii$e 2ecarui

"!st #e c!n#ucere in "arte1 Dis"!0itii$e )enera$e – aici se v!r "uncta sanctiuni$e a"$icate in ca0u$ in care

sunt semna$ate aateri

STRUCTURA ORGANIZATORICA A UNEI AGENTII DE TURISM

Structura !r)ani0at!rica a unei a)entii #e turism este #e"en#enta #e6

+. Numaru$ #e an)a8ati – #imensiunea unei a)entii #e turism%. Am"$itu#inea )amei #e servicii !(erite-. Oiectu$ #e activitate9. C!m"etenta mana)eria$a

C!m"artimente$e inta$nite $a ma8!ritatea a)entii$!r #e turism sunt61 Bir!u$ #e turism intern1 Bir!u$ #e turism e4tern structurat in % se)mente

o Se)mentu$ !ut)!in) 1 trimiteri #e turisti r!mani in strainatateo Se)mentu$ inc!min) – "rimiri #e turisti straini in R!mania

1 Bir!u$ #e trans"!rturi1 Bir!u$ #e tic7etin)

8/16/2019 CURS-o.c.i.t.

18/47

1 Bir!u$ #e c!ntai$itate – re(erit!r $a acest ir!u a)entia #e turism "!ate(uncti!na si in $i"sa unui ir!u #e c!ntai$itate, c!$a!ran# cu 2rmes"ecia$i0ate #e c!ntai$itate.

1 Bir!u$ #e mar7etin) care are ca sc!" "r!m!vare "r!#usu$ui turistic. Este unir!u #e!seit #e im"!rtant intrucat este #irect res"!nsai$ #e succesu$ uneia(aceri.

8/16/2019 CURS-o.c.i.t.

19/47

ATRI/UTIILE DEPARTAMENTELOR DINTR-O AGENTIE DE TURISM

/irou" scrtariat #istriuie c!res"!n#enta #estinata 2ecaruia #intreir!uri si !2cii. De asemenea #esemnea0a curieri sau c!misi!nari "entru#es(asurarea un!r activitati s"eci2ce $a s!$icitarea #i(erite$!r ir!uri sau a)entii.

/irou" $ $%vo"tar in)$!ea0a $a ran#u$ sau #!ua c!m"artimente"rinci"a$e6 ir!u$ secretariat si ir!u$ trans"!rturi si mai mu$te c!m"artimentesecun#are. In "rivinta ir!u$ui secretariat #in ca#ru$ acestui ir!u "rinci"a$e$eactivitati sunt6 transmite s"re re#actare $ucrari #e c!res"!n#enta s"eci2ce, 2e caeste v!ra #e scris!ri, #e !(erte, #e invitatii sau #i(erite s!$icitari. T!t in "rivintaatriutii$!r acestui ir!u intra si s!$icitarea #e curieri sau c!misi!nari #ar sistai$irea si mentinerea un!r re$atii #irecte cu t!ti "artenerii, 2e ca este v!ra #e"restat!ri #e servicii, #e c$ienti "!tentia$i, #e a)entii c!res"!n#ente sau #i(eriteas!ciatii "r!(esi!na$e. Bir!u$ trans"!rturi creea0a ca#ru$ (av!rai$ "entruinc*eierea un!r c!ntracte avanta8!ase cu #i(eriti trans"!rtat!ri, asi)ura !

c!$a!rare !"tima cu t!ti trans"!rtat!rii 2e #e "e "$an intern 2e #e "e "$an e4tern.In ca#ru$ ir!uri$!r secun#are #in ca#ru$ #e0v!$tarii intra ir!u$ #e turism, ir!u$tra2c acces!riu, ir!u$ #e !2ciu si #!cumentare, ir!u$ #e "u$icitate #ar si ce$ #e#i(u0are. Bir!u$ #e turism creea0a ca#ru$ (av!rai$ "entru inc*eierea un!rc!ntracte avanta8!ase cu #i(eriti "restat!ri #e servicii 2e ca este v!ra #e servicii#e ca0are, #e a$imentatie, #e a)rement sau a$te servicii su"$imentare. In ceea ce"riveste ir!u$ #e tra2c acces!riu acesta creea0a ca#ru$ (av!rai$ "entru stai$ireaun!r re$atii (ructu!ase cu unitati$e ancare, cu 2rme$e #e asi)urari sau cu a$ti"restat!ri care se materia$i0ea0a in !(erirea #e in(!rmatii in $e)atura cu ce$e mai

n!i, mai e2ciente si mai si)ure mi8$!ace #e "$ata, #e sisteme #e asi)urari sau #eservicii #iverse. Bir!u$ tra2c acces!riu 8!aca un r!$ #e!seit #e im"!rtant intrucatre$atii$e stai$ite intre c!m"artimente "!t c!ns!$i#a succesu$ a(acerii. O2ciu$ #etari(e si #!cumentare asi)ura "rin re$atii "u$ice ca#ru$ (av!rai$ c!$a!rari$!r cuMinisteru$ Turismu$ui, cu a)entii$e c!res"!n#ente, cu centre$e #e in(!rmareturistica sau cu "restat!rii #e servicii. Bir!u$ #e "u$icitate asi)ura "rin naturare$atii$!r "u$ice ! una c!$a!rare cu t!ate 2rme$e #e "u$icitate #e "e "iata.Bir!u$ #e #i(u0are si 2sier )enera$ uti$i0ea0a in(!rmatii$e #es"re c$iente$a, in(!rmatiicare sunt inc$use in 2sieru$ )enera$. De asemenea acest ir!u s!$icita e4"e#ierea#!cumentatiei si a materia$e$!r "u$icitare #i(eriti$!r c$ienti sau a)entii

c!res"!n#ente.

/irou" $ turis# inc!r"!rea0a $a ran#u$ sau ir!u$ secretariat, un ir!u #e#e0v!$tare, un ir!u #e trans"!rturi, un ir!u #e tra2c acces!riu, un ir!u #e tari(esi #!cumentare si un ir!u #e "u$icitate. T!ate aceste !2cii c!m"!nente treuiesa in#e"$ineasca ace$easi "rer!)ative $a (e$ ca si in ca0u$ ir!u$ui #e #e0v!$tare.

8/16/2019 CURS-o.c.i.t.

20/47

/irou" $ tra1c accsoriu in)$!ea0a - c!m"artimente6 ir!u$ #esecretariat, ir!u$ #e #e0v!$tare si ir!u$ trans"!rturi.

/irou" $ tarif si $ocu#ntar are in c!m"!nenta atat un ir!u #esecretariat #ar si un ir!u #e #e0v!$tare.

/irou" $ !u'"icitat inc!r"!rea0a $a ran#u$ sau ir!u$ #e #e0v!$tare,ir!u$ #e trans"!rturi, ir!uri #e trans"!rturi, turism si tra2c aces!riu si res"ectivir!u$ #e secretariat.

/irou" $ $ifu%ar si 1sir *nra" in)$!ea0a in "rimu$ ran# ir!u$ #e#e0v!$tare si ir!u$ #e trans"!rturi, turism si tra2c acces!riu. Bir!u$ #e #e0v!$tare#in ca#ru$ acestuia "une $a #is"!0itia ir!u$ui "rinci"a$ in(!rmatii$e #es"rec$iente$a care sunt inc$use in 2sieru$ )enera$, im"reuna cu materia$e$e si#!cumentaria "u$icitara care v!r 2 e4"e#iate #i(eriti$!r c$ienti sau a)entiic!res"!n#ente. Bir!u$ #e trans"!rturi, turism si tra2c acces!riu s!$icita in(!rmatii$e

necesare "entru e4"e#ierea materia$e$!r "u$icitare sau a #!cumentatiei "rimite$a t!ate ir!uri$e c!m"!nente a$e unei a)entii #e turism.

8/16/2019 CURS-o.c.i.t.

21/47

Or)ani0area "r!cesua$a si structura$a

G...H se au in ve(#ere urmat!are$e c!nsi#erente6

+. Or)ani0area turistica, c!nsi#erata ca si (unctie a mana)ementu$ui. C!nsta instai$irea si #e$imitarea "r!cese$!r #e munca 20ica si inte$ectua$a, a

c!m"!nente$!r acest!ra #ar si )ru"area $!r "e "!sturi, "e (!rmatii #e muncasau "e c!m"artimente, in stransa c!nc!r#anta cu anumite criteriimana)eria$e, ec!n!mice, te*nice si s!cia$e in sc!"u$ #e a rea$i0a !iective$e"revi0i!nate anteri!r.

%. Or)ani0area intre"rin#erii turistice "!ate 2 "r!cesua$a, c!nstan# in#eterminarea un!r activitati #i(erite si c!!r#!nate, activitati care au $!c intr1! anumita !r)ani0atie si "e #e a$ta a$ta "arte mai "!ate 2 structura$a, su(!rma stai$irii c!m"!nente$!r #e $ucru su (!rma #irectii$!r sau a a$t!rsu#ivi0iuni !r)ani0at!rice. In sens $ar) !r)ani0area structura$a si"r!cesua$a "re0inta urmat!area sc*ema6

8/16/2019 CURS-o.c.i.t.

22/47

PIRAMIDA ORGANIZARII PROCESUALE

Or)ani0area "r!cesua$a c!nsta in "rinci"a$ in stu#ierea "rinci"a$e$!rcate)!rii #e munca, a "r!cese$!r necesare rea$i0arii ansam$u$ui #e !iective a$e*!te$u$ui. Aceasta "irami#a "re0inta urmat!area structura6

'UNCTIUNEACTIVITATI

ATRIBUTIA

SARCINA

OPERATIA

Re0u$tatu$ !r)ani0arii c!nsta in cumu$area (unctiuni$!r, activitati$!r,atriutii$!r, sarcini$!r si !"eratii$!r.

unctiuna intre"rin#erii re"re0inta un ansam$u #e activitati !m!)ene sauc!m"$ementare, res"ectiv i#entice, asemanat!are sau inru#ite care au ! $!)ica inmani(estarea $!r "r!"riu10isa si c!ntriuie $a ! mai una )esti!nare a resurse$!r#ar si $a cresterea e2cientei #e ansam$u a intre"rin#erii.

Atri'utia re"re0inta "e #e a$ta "arte ansam$u$ sarcini$!r e4ecutate"eri!#ic #e un "ers!na$ ce are cun!stinte s"eci2ce unui #!meniu restrans si carec!ncura "entru rea$i0area unui !iectiv s"eci2c, ce$ mai inta$nit !iectiv 2in#satis(actia turistica.

Sarcina re"re0inta c!m"!nenta #e a0a a unui "r!ces #e munca sim"$u sauc!m"$e4 #es(asurat "entru rea$i0area unui !iectiv in#ivi#ua$. In )enera$ sarcina#e munca este s"eci2ca unei sin)ure "ers!ane, asa cum ar 2 (unctia mana)eria$asau (unctia #e rece"ti!ner, in sc*im "!t e4ista si situatii in care sarcini$e suntc!$ective, situatie #es inta$nita in c!m"artimentu$ #e a$imentatie sau inc!m"artimentu$ #e asi)urare a curateniei in camere.

O!ratia este cea mai sim"$a c!m"!nenta a !r)ani0arii "r!cesua$e 2in#e4ecutata "e ! "eri!a#a #eterminata #e catre ! "ers!ana $a $!cu$ #e munca.

Din ca#ru$ acest!r !"eratii !r)ani0at!rice (unctiuni$e, activitati$e si atriutii$eau un caracter #inamic #e!arece c!ntinutu$ $!r se sc*ima ! #ata cu ev!$utiaintre"rin#erii *!te$iere #ar si in (unctie #e #e0v!$tarea ec!n!miei in ansam$u$sau.

8/16/2019 CURS-o.c.i.t.

23/47

Un *!te$ este c!nsi#erat ! intre"rin#ere "!rnin# #e $a urmat!are$ec!nsi#erente6 un *!te$, !ricare ar 2 marimea sau cate)!ria sa #e !m!$!)are, este! intre"rin#ere in care sunt e(ectuate un numar mare #e sarcini #e catre numer!sian)a8ati, sarcini care a"arent nu au niciun ra"!rt intre e$e e46 activitateacameriste$!r nu este "rin nimic c!m"arai$a cu sarcini$e rece"ti!neri$!r. Deci$ucruri$e "!t 2 "rivite #in acest "unct #e ve#ere, t!ate aceste sarcini au insa unsc!" ine "reci0at in sensu$ ca un se8ur reusit este "us "e seama unei rentai$itati!"time.

 T!ate sarcini$e sunt )ru"ate "e (ami$ii in ca#ru$ un!r (unctii #i(erite carec!res"un# 2ecarei eta"e a vietii unui *!te$. Aceste (unctii sunt #e"arte #e a 2aut!n!me intrucat e$e sunt strans $e)ate intre e$e "rintr1! re$atie "uternica #einter#e"en#enta. Ast(e$ (unctii$e #intr1un anumit *!te$ "!t 2 )ru"ate #u"a cumurmea0a6

+. 'unctia stan#ar#

%. 'unctia re0ervare-. 'unctia #e trans"!rt a a)a8e$!r9. 'unctia #e "rimire

unctia stan$ar$ – aceasta (unctie este "re0enta in !rice unitate *!te$iera)esti!nea0a 3u4u$ #e c!municatii 2e ca este v!ra #es"re te$e(!n 2e ca estev!ra #es"re (a4. Aceasta (unctie asi)ura asi)ura re"arti0area a"e$uri$!r e4ternein ca#ru$ *!te$u$ui #ar si transmiterea (acturi$!r #e te$e(!n $a casierie.

unctia $ r%rvar "re0inta im"!rtanta )esti!narii !"tima$e a)esti!narii re0ervari$!r #ar si !r)ani0area )ra2cu$ui #e "$ani2care a )ra#u$ui #e!cu"are a *!te$u$ui "entru a1$ transmite $a (unctia "rimire sau $a a$te servicii.

unctia $ strans!ort a 'a*a,"or inc$u#e servicii "recum va$et "ar7in),a)a8ist sau "!rtaru$. Aceasta (unctie este "re0enta in *!te$uri$e ce cate)!riesu"eri!ara. Ea a (!st intr!#usa in unitati$e *!te$iere su"eri!are "entru a a#uce in"rim "$an un serviciu "ers!na$i0at "entru c$iente$a "retenti!asa si c!sm!"!$ita a*!te$u$ui.

unctia $ !ri#ir – aceasta (unctie e4ista in t!ate unitati$e #e ca0are. Eaare sarcina #e a "rimi t!ti c$ientii cu re0ervari #ar si asi)urarea van0ari$!r #irecte

$a (ata $!cu$ui.

 T!ate (uncti$e !r)ani0at!rice a$e unui *!te$ sunt "re0ente in#i(erect #ecate)!ria si ca"acitatea unui *!te$. Acest $ucru se #at!rea0a (a"tu$ui ca aceste(unctii sunt e4"resia #i(erite$!r sarcini care se !r)ani0ea0a in tim" si s"atiu si sec!!r#!nea0a urman# ! re"arti0are "r!"rie 2ecarui *!te$. Privita in ansam$u !(unctie este c!m"usa #in una sau mai mu$te sarcini. De e4em"$u (unctia #e casierare ca si sarcini #e a0a (acturarea, incasarea n!te$!r #e "$ata sau e(ectuarea

8/16/2019 CURS-o.c.i.t.

24/47

!"eratii$!r #e sc*im va$utar. Pe #e a$ta "arte "!t 2 si situatii in care una sau maimu$te sarcini #e aceeasi natura se "!t re)asi in ca#ru$ mai mu$t!r (unctii, ca #ee4em"$u in ca0u$ (unctiei #e c!ntr!$ sarcini$e "!t 2 veri2carea re0ervari$!r, ae$emente$!r #e (acturare, a in(!rmatii$!r cu "rivire $a c$ient, a ca$itatii intretineri$!rcamere$!r, a cursu$ui #e sc*im sau a incasari$!r #e va$uta, une$e #intre e$eintran# si in ca#ru$ (unctiei #e casier.

De asemenea "!t 2 si situatii in care ! "ers!ana "!ate sa in#e"$ineasca maimu$te (unctii, acestea "utan# 2 re)ru"ate in ca#ru$ ace$uias serviciu.

De 0semenea una si aceeasi (unctie nu "!ate 2 asi)urata #e mai mu$teservicii, #e 4em"$u (unctia "rimire este atriuita $a rece"tie, ac!$! un#e se)arantea0a atat ca$itatea "rimirii #ar si c!municarea interna sau centra$i0areain(!rmatiei.

La !r)ani0area unei unitati *!te$iere treuiesc avute in ve#ere cateva

"rinci"ii #e a0a6+. 'iecare serviciu este ran# "e ran# (urni0!r si c$ient a$ a$t!r servicii%. C$ientu$ 2na$, sin)uru$ care c!nteaa intr1! ast(e$ #e aca(ere, este c$ientu$

c!nsumat!r

8/16/2019 CURS-o.c.i.t.

25/47

Or)ani0ara "r!cesua$a si structura$a "!ate 2 re"re0entata #u"a cumurmea0a6

8/16/2019 CURS-o.c.i.t.

26/47

STRUCTURA ORGANIZATORICA A 6OTELULUI

Daca re(erirea se (ace $a structura !r)ani0at!rica a *!te$u$ui, a structurii"ers!na$u$ui, a mi8$!ace$!r #e munca "recum si a$ re$atii$!r care se stai$esc intree$e, se "!ate v!ri $a nive$u$ #es"re ! !r)ani0are structura$a.

Or*ani%ara structura"a in)$!ea0a $a ran#u$ sau urmat!are$ec!nsi#erente6

• Re"re0inta "r!cesu$ #e "r!iectare a structurii !r)ani0at!rice "entru !intre"rin#ere *!te$iera

• Cu"rin#e ansam$u$ "!sturi$!r si c!m"artimente$!r• M!#u$ in care sunt c!nstituite si )ru"ate "!sturi$e si c!m"artimente$e• In)$!ea0a $e)aturi$e ce se stai$esc intre e$e in sc!"u$ rea$i0arii !iective$!r

intre"rin#erii *!te$iere• Or)ani0area structura$a are $a a0a re0u$tate$e !r)ani0arii "r!cesua$e,

res"ectiv (unctiuni$e, activitati$e, atriutii$e #ar si sarcini$e "e care $einca#rea0a in structuri !r)ani0at!rice a#ecvate 2ecarei intre"rin#eri in "arte

Princi"a$e$e c!m"!nente a$e structurii !r)ani0at!rice a$e unui *!te$ sunt6

). Postu" este a$catuit #in ansam$u$ !iective$!r, sarcini$!r, c!m"etente$!r sires"!nsai$itati$!r #esemnate "e anumite "eri!a#e #e tim" unui memrusau unui an)a8at a$ *!te$u$ui

+. unctia – aceasta c!nstituie (act!ru$ care )enera$i0ea0a "!sturiasemanat!are #in "unct #e ve#ere a$ ariei #e cu"rin#ere, a$ aut!ritatii sires"!nsai$itatii. La ran#u$ $!r (unctii$e "!t 2 )ru"ate in #!ua mari cate)!rii6(unctii #e c!n#ucere si (unctii #e e4ecutie

3. Pon$ra irarica – aceasta re"re0inta numaru$ "ers!ane$!r c!n#usenemi8$!cit #e un ca#ru #e c!n#ucere inre)istran# va$!ri #i(erite, ast(e$ "evertica$a structurii !r)ani0at!rice creste catre nive$uri$e in(eri!are iar "e!ri0!nta$a structurii !r)ani0at!rice se mareste "e masura trecerii #e $ac!m"artimente cu activitate te*nic!1ec!n!mica s"re c!m"artimente cuactivitate !"erati!na$a

5. Co#!arti#ntu" re"re0inta re0u$tatu$ a)re)arii un!r "!sturi si (unctii cuc!ntinut simi$ar sau c!m"$ementar care #es(as!ara activitati re$ativ

!m!)ene sau c!m"$ementare si s!$icita cun!stinte s"ecia$i0ate #intr1unanumit #!meniu , am"$asate intr1un anumit s"atiu #!tat cu mi8$!ace #e"r!#uctie necesare si su!r#!nate nemi8$!cit unei sin)ure "ers!ane numitasi aut!ritate unica.

7. Niv"u" iraric "re0inta "!0itia succesiva (ata #e mana)ementu$ #e var(a$ "!sturi$!r #e c!n#ucere a$e #i(erite$!r c!m"artimente situate "e aceeasi$inie ierar*ica, res"ectiv "$asate "e $inii !ri0!nta$e $a aceeasi #istanta (ata #ece$ a$ intre"rin#erii:*!te$u$ui. Numaru$ #e nive$uri ierar*ice este c!n#iti!nat

8/16/2019 CURS-o.c.i.t.

27/47

#e marimea *!te$u$ui, #e #iversitatea activitati$!r, #e c!m"$e4itatea"r!#uctiei, #e ti"u$ #e "r!#uctie, #e #is"ersia terit!ria$a a suunitati$!r #armai a$es #e c!m"etenta mana)eri$!r.

8/16/2019 CURS-o.c.i.t.

28/47

8. R"atii" or*ani%atoric – acestea sunt a$catuite #in ansam$u$ $e)aturi$!r#intre c!m"!nente$e structurii stai$ite "rin re)$ementari !2cia$e. Re$atii$e!r)ani0at!rice "!t 2 $a ran#u$ $!r #e mai mu$te cate)!ri si anume $autoritat, ca0 in care sunt instituite #e c!n#ucere "rin acte sau n!rme siatra) im"$icit !$i)ativitatea #e a 2 e4ecutate. Aceste re$atii mai "!t $coo!rar, "re"!n#erent ne(!rma$e, cu caracter (acu$tativ, mani(estan#u1se "e !ri0!nta$a intre c!m"artimente, intre "ers!ane:(unctii situate "eaceeasi $inie ierar*ica. O a$ta cate)!rie sunt re$atii$e !r)ani0at!rice $contro" ce se stai$esc intre "ers!ane ce e(ectuea0a c!ntr!$u$ si "ers!ane$ecare sunt c!ntr!$ate. Re$atii$e !r)ani0at!rice $ r!r%ntar se stai$escintre anumite "ers!ane #enumite $i#eri si c!n#ucerea intre"rin#erii. Une4em"$u e$!cvent #e re$atie #e re"re0entare este re$atia #intre $i#eriisin#ica$i si c!n#ucerea intre"rin#erii "entru stai$irea anumit!r c$au0ec!ntractua$e.

Princi"a$ii (act!ri care in3uentea0a structura !r)ani0at!rica a *!te$u$ui sunt6

  Di#nsiuna intr!rin$rii

 

Pro$uctia si caractristici" sa"

 

R!arti%ara tritoria"a a unitati"or intr!rin$rii

  Caractristici" sa"ariati"or

  Sist#u" infor#ationa" si $ci%iona" a" ot"u"ui

In ca0u$ in care intr1! unitate *!te$iera se "ractica ! structura #e ti" (r!nt1!ce, "rintre (act!rii care in3uentea0a cei mai im"!rtanti sunt6

+. Mari#a ot"u"ui – in acest ca0 *!te$uri$e mari au un "ers!na$ mainumer!s si au ten#inta unei mai mari s"ecia$i0ari a sect!are$!r si a"ers!na$u$ui $!r. In unitati$e *!te$iere mici ! )ama $ar)a #e sarcini "!t 2 insain#e"$inite #e catre un sin)ur memru a$ "ers!na$u$ui.

%. Stan$ar$u" srvicii"or – inn acest ca0 *!te$uri$e #in #$asa su"eri!araasi)ura c$ienti$!r servicii "ers!na$i0ate, #re"t "entru care acestea necesita !s"ecia$i0are mai mare

-. Ti!u" $ c"inti 1 in )enera$ !amenii #e a(aceri au nev!ie #e serviciie2ciente atat #e c*ec71in cat si #e c*ec71!ut #ar sunt #is"usi sa isi #ucasin)uri a)a8e$e. P!rnin# #e $a acest as"ect un *!te$ c!mercia$ are nev!ie #e

mai mu$t "ers!na$ in sect!ru$ (r!nt1#es7 #e!arece ace$ *!te$ este #eservit#e c$ienti care ene2cia0a #e servicii "e! "eri!a#a (!arte scurta #e tim". Turistii s!$icita #e !icei in(!rmatii #es"re atractii$e $!ca$e sau #es"reanumite e$emente care tin #e in(rastructura im"re8urimi$!r

8/16/2019 CURS-o.c.i.t.

29/47

ORGANIGRAMA UNEI UNITATI 6OTELIERE

Intrucat un *!ite$ cu"rin#e un "ers!na$ numer!s care ras"un#e #e #i(eriteactivitati este necesar sa se c!!r#!ne0e acitivati$e "ers!ane$!r an)a8ate. In acestsens 2ecare an)a8at treuie sa isi inte$ea)a c$ar sarcini$e si res"!nsai$itati$e "ecare $e are "recum si m!#u$ in care munca sa se inte)rea0a intre ce$e$a$te

activitati a$e #e"artamentu$ui. De e4em"$u !r)ani)rama ti" a unui *!te$ cu ce$"utin +&& camere #e $a %J sau -J este urmat!area6

8/16/2019 CURS-o.c.i.t.

30/47

SISTEME DE REZERVARE COMPUTERIZATA

Princi"a$e$e sisteme #e re0ervare c!m"uteri0ata (!$!site in "ractica turistica

sunt6

). Sist#u" GALILEO – acest sistem internati!na$ este un sistem #ere0ervare )$!a$ care !(era ! )ama $ar)a #e servicii, #e $a sim"$e re0ervari$a e4"erti0e 2naciare sau c!nsu$tanta ac!r#ate "arteneri$!r #e a(aceri. Inacest ca0 c!n#ucerea c!m"aniei este asi)urata #e un staK e4"erimentat,res"ectiv ! ec*i"a in masura sa sta"aneasca nev!i$e si "r!$eme$e unei2rme cu intin#ere )e!)ra2ca mare, res"ectiv mai mu$te 2$ia$e, cu "este%&&& #e sa$ariati ras"an#iti in intrea)a $ume. Un ast(e$ #e sistem #ere0ervare !(era servicii "entru t!ate (!rme$e #e turism, in#i(erent #e

ti"!$!)ie, are acces $a 0!ruri$e a 9@% #e $inii aeriene, !(era "!sii$itateae(ectuarii re0ervari$!r $a a"r!4imativ %.&&& #e unitati *!te$iere #in $umea,#e asemenea "!t !(eri servicii$e a ?+ #e c!m"anii #e inc*irieri #in "este+%.?&& #e $!ca$itati, #re"t "entru care acest sistem #e re0ervare !(eras"ri8in "entru activitatea turistica #in (!arte mu$te 2rme turistice, #etinan#a"r!4imativ -& #in "iata internati!na$a, servin) circa -%.&&& #e a)entii #eturism #in intrea)a $ume si !"eran# in "este +&&.&&& #e termina$e #inunitati$e aer!"!rtuare.

+. Sist#u" START 9 acesta #e0v!$ta un sistem c!m"uteri0at "entru t!atesect!are$e #e #istriutie turistica, in s"ecia$ "e "iata turistica a ermaniei,#e aici a"r!4imativ & #in a)entii$e #e turism sunt c!nectate $a sistemu$START. Mare$e avanta8 a$ acestui sistem este ace$a ca (urni0ea0a uneia)entii #e turism un sistem c!m"$et, inc$u0an# service,ec*i"ament te*nica#ecvat, ca$cu$at!are si im"rimante m!#erne #ar si s!(tare "entru t!ateti"uri$e #e !"eratii. Sistemu$ START !(era urmat!are$e6o Servicii #e #i(erite ti"uri "entru t!ate (!rme$e #e turismo In(!rmatii si re0ervari "entru trans"!rtu$ (er!viar, "entru trans"!rtu$

nava$

Ast(e$, (!$!sin# acest sistem #e re0ervare, a)entii$e #e turism au acces#irect $a "este +%& #e t!ur!"erat!ri, $a ? mari sisteme #e re0ervare *!te$iera si"este 9+ #e c!m"anii #e inc*irieri #e masini.

3. Sist#u" UTELL – UTELL Internati!na$ este ! c!m"anie #e mar7etin) sire0ervari care $ucrea0a cu "este @?&& #e unitati *!te$iere #in intrea)a$umea. Printre acestea se numara si mari$e )ru"uri *!te$iere internati!na$e,cum ar 2 i$t!n, Marri!tt sau Interc!ntinenta$ #ar si )ru"uri #e *!te$ #emarime me#ie cum ar 2 Man#arin, Si)a, Orienta$ sau Peninsu$a $a care se

8/16/2019 CURS-o.c.i.t.

31/47

a#au)a si ! serie #e unitati mai mici #e ti"u$ *!te$uri$!r in#e"en#ente #e$u4, 2rst c$ass sau ec!n!mic c$ass. Oiectivu$ c!m"aniei este ace$a #e a!(eri a)entii$!r #e turism ! se$ectie !"tima #e *!te$uri #e #i(erite cate)!rii"entru !rice #estinatie im"!rtanta, 2e ca este v!ra #e vacante 2e ca estev!ra #e #e"$asari #e a(aceri.

5. Sist#u" SA/RE – acesta este un sistem #e re0ervare c!m"uteri0ata cares1a e4tins (!arte mu$t #e "e c!asta vestica a Americii "e intre) $!u$.Du"a ! e4"erienta #e %? ani #e c!ntinua #e0v!$tare c!m"ania SABRE Trave$ Internati!na$ Net!r7 este cea mai cu"rin0at!are anca #e #ate cuin(!rmatii #es"re #i(erite ti"rui #e "r!#use turistice. Un ast(e$ #e sistem #ere0ervare !(era servicii "entru t!ate ti"uri$e #e (!rme #e turism, asi)uran#servicii$e "entru a"r!4imativ @?& #e $inii aeriene, "$ecan# ast(e$ intre e$ea"r!a"e +.&&&.&&& #e !rase. Prin interme#iu$ acestui sistem #e re0ervare

se "!t e(ectua re0ervari in a"r!4imativ %.&&& #e unitati *!te$iere care suntin)$!ate in +& #e $anturi *!te$iere. Un ast(e$ #e sistem este (!$!sit #ea"r!4imativ #e %%.&&& a)entii #e turism #in intrea)a $ume care !"erea0a"e a"r!4imativ ++?.&&& #e termina$e. Un ast(e$ #e sistem !(era ca si"r!#use urmat!are$e6

o SA/RE Tota" Accss care !(era ! $e)atura #irecta cu $inii$e aeriene,

c!m"anii$e #e inc*irieri #e masini, cu t!ur!"erat!ri sau cu trans"!rt!ri(er!viari. Acest "r!#us "ermite vi0ua$i0area am"$asarii $!curi$!r inavi!n, a #is"!nii$itatii in unitati$e *!te$iere, (aci$itan# in ace$asi tim"re0ervarea in tim" rea$

o SA/RE Concir* 9 acest "r!#us este #e (a"t ! i$i!teca e$ectr!nicacu in(!rmatii #es"re #i(erite #estinatii sau #es"re #i(erite materia$euti$e "entru a(aceri sau $ecturi #e ca$at!rie.

o SA/RE Mai" P"us – re"re0inta un "ac*et #e "r!)rame #e c!municatiio SA/RE Trav" /as – un sistem c!m"$e4 si 3e4ii$ #e c!ntai$itate,

#e mana)ement si #e mar7etin)

7. Sist#u" :ORLD SPAM – acest re"re0inta un sistem #e re0ervarec!m"uteri0ata care s1a e4tins #e "e su"ra(ata americana "e intrea)asu"ra(ata a "$anetei. Un ast(e$ #e sistem !(era servici "entru t!ate (!rme$e#e turism, !(era in(!rmatii #es"re !"eratiuni$e a -&& #e $inii aeriene, !(erain(!rmatii #es"re servicii$e a 9& #e $inii #e inc*irieri rent1a1car, #easemenea se "!t e(ectua re0ervari in +-& #e $anturi *!te$iere. Un ast(e$ #esistem este (!$!sit #e a"r!a"e %&.&&& #e a)entii #e turism #istriuite inintrea)a $ume #in care a"r!4imativ %? sunt $!ca$i0ate in Eur!"a.

8/16/2019 CURS-o.c.i.t.

32/47

In c!nc$u0ie im"$ementare sisteme$!r in(!rmatice re"re0inta eta"a ce2na$i0ea0a activitatea #e "r!iectare si rea$i0are a sistemu$ui in(!rmatic, avan# ca!iectiv testarea (uncti!narii n!u$ui sistem cu #ate rea$e, ast(e$ incat sa se a8un)a$a ! e4"$!atare e(ectiva.

8/16/2019 CURS-o.c.i.t.

33/47

POLITICA INTREPRINDERII DE TURISM

P!$itica "!ate 2 #e2nita ca 2in# (!rma$i0area atitu#ini$!r "e care $e ia !

intre"rin#ere (ata #e "r!$eme$e care se re"eta, ast(e$ incat sa c!nstituie asa10ise"rinci"ii ca$au0it!are in ve#erea $uarii #eci0iei. De2nirea si inte$e)erea c!recta a"!$iticii unei intre"rin#eri creste #irect "r!"!rti!na$ cu a"$!area !r)ani0atieiec!n!mice. Este im"!rtant #e "reci0at in acest sens #i(erenta care e4ista intre"!$itica, !iectiv si met!#a. Daca "!$itica este (!rmata #in ca#ru$ (un#amenta$ a$"rinci"ii$!r si re)u$i$!r ce v!r 2 (!$!site ca in(!rmatii #e re(erinta "entru $uarea#eci0iei !iectivu$ re"re0inta un sc!", res"ectiv un te$ mai mu$t sau mai "utins"eci2c sau un #e0i#erat "e care ! "ers!ana sau un )ru" #e "ers!ane cautaintens sa i$ rea$i0e0e. Pe #e a$ta "arte !iectivu$ este maniera sau ca$ea caretreuie urmarita "entru 2na$i0area unui "r!ces.

Dat!rita ten#intei $!r #e su"ra"unere met!#a este a#esea c!n(un#ata cu uninsasi "!$itica iar in acest sens #istinctia care treuie (acuta este aceea ca met!#a#escrie cum se (ace ceva in tim" ce "!$itica este un ansam$u #e "rinci"ii)enera$e re(erit!are $a =#e ce se ia #eci0ia>.

Pentru mana)ementu$ unei intre"rin#eri este e4trem #e im"!rtant sa1si24e0e "!$itica ce #escrie in $inii mari ev!$utia u$teri!ara a intre"rin#erii "recum si#eci0ii$e care #ecurc #in acestea. Aceste #eci0ii "re0inta "!$itica intre"rin#eriituristice iar e$e treuiesc e$a!rate #u"a ! !r#ine "re#eterminata care vi0ea0a -

eta"e #e a0a6

+. Eta!a a!rcirii situatii $ inc!ut 1 aceasta eta"a "resu"une"r!curarea in(!rmatii$!r #e a0a cu a8ut!ru$ car!ra se va e(ectua !eva$uare a situatiei. Aceasta "rima eta"a se c!m"une #in urmat!are$ee$ementeo Inventarierea va$!ri$!r intre"rin#eriio Ana$i0a intre"rin#erii si estimarea "uncte$!r s$ae si "uncte$!r tario Ana$i0a si "r!n!sticu$ sc*imari$!r !"erate in me#iu si estimarea

sanse$!r si a riscuri$!r care "rivesc intre"rin#erea

%. Dtr#inara conc!tii strat*ic a intr!rin$rii – "rintr1!c!nce"tie strate)ica se inte$e)e ! c!nce"tie i#ea$a a intre"rin#erii ce se#!reste a se rea$i0a in viit!r, cu a$te cuvinte ! stare te!retica !"tima #eatins. Princi"a$e$e e$emente vi0ate #e aceasta eta"a sunt6o E$a!rarea mai mu$t!r variante #e c!nce"tii strate)iceo Eva$uarea aceast!r a$ternative, tinan#u1se c!nt #e a"recierea

situatii$!r #ar si #e "r!"rii$e 8u#ecati #e va$!areo 'i4area c!nce"tiei strate)ice in (unctie #e aceste va$!ri

8/16/2019 CURS-o.c.i.t.

34/47

-. Dtr#inara !o"iticii $ intr!rin$r si a !o"iticii $ *stiun –aceste #!ua c!nce"te #escriu actiuni$e #e intre"rins "entru a e$imina#i(erente$e care e4ista intre situatia #e ince"ut si !iectivu$ #e atins,!iectiv care e4te 24at "rin c!nce"tia strate)ica a intre"rin#erii. In acest

sens "!t 2 se"arate urmat!are$e e$emente6o E$a!rarea #e variante c!nce"ute #e intre"rin#ere si #e )estiuneo Eva$uarea a$ternative$!r in (unctie #e c!nsecinteo 'i4area c!nce"tiei strate)ice in (unctie #e !rientarea mana)eria$a a

intre"rin#erii

CONCEPTUL STRATEGIC AL INTREPRINDERII

C!nce"tu$ strate)ic a$ unei intre"rin#eri "resu"une !iective$e 24ate, ast(e$incat #eci0ii$e #e a0a a$e "!$iticii intre"rin#erii sa 2e #escrise #e ! manierae4trem #e c!ncisa.

In materie #e turism e$ementu$ centra$ a$ unui asemenea c!nce"t "resu"unea$e)erea se)mente$!r #e tutisti car!ra $i se a#resea0a "restatii$e si "ac*etu$ #eservicii turistice. Un "ac*et turistic !(erit #e un *!te$1su"!rt treuie sa 2e re3ectat#e "restatii turistice care sa c!res"un#a #e0i#eratu$ui #e turism s"!rtv, ceea ce"resu"une m!i$area s"eci2ca a camere$!r, servicii$e #e a$imentatie "u$ica,

ec*i"amente$e *!te$iere, insta$atii$e s"!rtive.

Un "r!#ucat!r #e v!ia8e turistice, res"ectiv un t!ur!"erat!r, treuie sa se#eci#a #aca se a#resea0a #i(erite$!r cate)!rii #e turisti sau se a#resea0a uneic$iente$e s"eci2ce, cum ar 2 "ers!ane$e interesate strict #e turismu$ cu$tura$ sau#e v!ia8e$e scurte #in !rase. O $!ca$itate turistica se a#resea0a si se s"ecia$i0ea0ain (unctie #e avanta8e$e sa$e natura$e, 2e ca este v!ra #e c!n#itii c$imatice, #eanumite c!n#itii )e!)ra2ce sau anumite atractii "eisa)istice #ar si in (unctie #ein(rastructura turistica e4istenta si mai a$es in (unctie #e anumite se)mente #eturisti, 2e ca este v!ra #e sc*i!ri a$"ini, sc*i!ri #e (!n#, amat!ri #e e4cursii"e#estre, e4cursii "e munte sau a$"inisti "e tim" #e vara.

C!nce"tu$ strate)ic a$ unei intre"rin#eri se a0ea0a "e +& re)u$i #e aur a$e)ru"u$ui #e restaurante MVENPIC6

+. Acti!nam (ara c!m"r!misuri "entru asi)urarea unei ca$itati as!$ute amar(uri$!r "e care n!i $e cum"aram si $e vin#em

8/16/2019 CURS-o.c.i.t.

35/47

%. O(erta n!astra variata si ec*i$irata este e4"resia unei a#evarate ucurii#e a trai

-. In materie #e curatenie si i)iena e4i)ente$e n!astre sunt e4trem #eri#icate

9. Atm!s(era restaurante$!r n!astre este a)reai$a si #estinsa?. Ceea ce n!i ec!n!misim #at!rita e2cientei !r)ani0arii n!astre se re3ecta

in "returi$e re0!nai$e #e care ene2cia0a turistii n!stri@. N!i vrem sa "utem sa 2m man#ri #e t!t ceea ce !(erim turisti$!r n!stri. D!rim sa c!n#ucem a(acerea in m!# !nest si c!rect. D!rim sa !(erim un serviciu "$in #e )ri8a turisti$!r n!stri. In acest sens

tratam rec$amatii$e cu )ener!0itate.. Ne1ar "$ace ca "ers!na$u$ n!stru sa 2e amai$ si civi$i0at ast(e$ incat

atm!s(era care #!mneste in intre"rin#erea n!astra sa 2e "$acuta si#estinsa

+&. T!t ceea ce n!i $ucram, "re$ucram si "re"aram "!arta etic*eta tanar, proaspat si bun

'acan# re(erire $a c!nce"tia strate)ica a unei intre"rin#eri #e turism,res"ectiv )ru"u$ ACCOR, in ca$itatea sa #e $i#er internati!na$ in *!te$arie, "!t 2"reci0ate cateva va$!ri care "!t 2 c!nsi#erate eta$!n a$ unei intre"rin#eri #eturism, si anume6

+. Ca$itate%. Pr!2t-. Crestere ec!n!mica si #e0v!$tare9. In!vatie?. '!rmare "r!(esi!na$a

@. Partici"are. Descentra$i0are. C!municare atat "e "$an inters #ar si "e "$an e4tern

POLITICA DE INTREPRINDERE

C!nce"tu$ #e intre"rin#ere "re0inta un e$ement c!m"$et a$ "!$iticii #e

intre"rin#ere, e$ 2in# a$catuit #in numer!ase #eci0ii strate)ice. Re0u$tanta este !mu$titu#ine #e #eci0ii care se )asesc intr1un c!nce"t unitar ce c!n#uce $a un asa10is mana)ement sistematic. Pentru !r)ani0area intr1! maniera sistematica ac!nce"tu$ui #e intre"rin#ere ec!n!mistu$ U$ric* "resu"une (a"tu$ ca "entruuti$i0area matricei turistice sunt necesare urmat!are$e e$emente6

1 Pe accisa se #istin) - c!m"!nente, cum ar 2 c!m"!nente #e "restatii,#e 555 iar "e !r#!nata se )asesc !iective$e, "!tentia$u$ "restatii$!r si

8/16/2019 CURS-o.c.i.t.

36/47

strate)ii$e. Prin c!m"aratie cu c!nce"tu$ strate)ic, !iective$e intre"rin#eriisunt s"eci2ce si #eta$iate. Este (!arte im"!rtant ca !iective$e 24ate sa 2ec$are in t!ate sect!are$e intre"rin#erii. Privirea #e ansam$u a c!nce"tu$ui#e intre"rin#ere turistica "resu"une urmat!are$e c!nce"te6

o C!nce"tu$ #e "restatii "resu"une urmat!are$e !iective6 Oiective$e #e mar7etin) sunt ce$e re"re0entate #e nev!i, #e

"iete, #e "!0iti!narea "e "iete sau v!$umu$ ci(rei #e a(aceri intim" ce !iective$e #e "r!#us (ac re(erire $a (e$ si ca$itate, $as!rtiment, $a cantitati si "r!#use.

C!nce"tu$ 2nanciar – in acest sens sunt vi0ate !iective$e #e

s!$vai$itate care se re(era $a re0erva #e $ic*i#itate sau in#ici #e$ic*i#itate iar in ceea ce "riveste inci#e$e #e ran#ament acestease re(era $a

C!nce"tu$ s!cia$ care vi0ea0a atat !iective #e !r#in s!cia$ #ar

si !iective "rivin# c!$a!rat!rii. In "rivinta !iective$!r #e !r#ins!cia$ acestea "!t avea un caracter restrictiv si c!m"$ementariar in ceea ce "riveste c!$a!rat!rii !iectivu$ "!ate 2 )enera$#ar si !iectiv "rinci"a$ "rivin# c!n#uita "ers!na$u$ui.

POLITICA DE GESTIUNE

Aceasta "resu"une e$a!rarea unui sistem #e )estiune a intre"rin#erii si #ec!m"!rtament a$ ca#re$!r. Ca si in ca0u$ "!$iticii #e intre"rin#ere si $a acest nive$e4ista ! mu$titu#ine #e as"ecte si "r!$eme structurate "e 9 nive$e6

1 Sistemu$ #e )estiune1 Met!#!$!)ia #e )estiune1 C!nce"tia #e !r)ani0are1 P!tentia$u$ #e !rientare

Sist#u" $ *stiun "!ate 2 #e2nit ca 2in# structurarea "r!cese$!r#ec$ansate $a t!ate nive$e$e #e #irectie "ana in m!mentu$ in care ca#re$e iau#eci0ia si ! a"$ica.

Mto$o"o*ia $ *stiun are $a ran#u$ sau urmat!are$e sc!"uri, sianume6

8/16/2019 CURS-o.c.i.t.

37/47

+. De a intari e2cacitatea c!n#ucerii intre"rin#erii, e$ieran#1! #eactivitati$e #e rutina

%. De a inte)ra intr1! maniera mai c!nstructiva sa$ariatii in "r!cese$e #ee4"$!atare

-. De a#a"tare ra"i#a a intre"rin#erii $a t!ate sc*imari$e survenite "e "iata

Atin)erea acest!r sc!"uri se "!ate rea$i0a "rin #e$e)area #e sarcini, #eres"!nsai$itati se #e c!m"etente, este asa10isu$ #ana*#nt $ $"*ar $sarcini sau "rin 24area #e !iective, ceea ce se numeste #ana*#ntu" !rino'ictiv. Se creea0a ast(e$ avanta8u$ #e a scuti ca#re$e #e a mai $ua #eci0ii #e#eta$iu, crean#u1$e in acest (e$ $iertatea #e a in#e"$ini sarcini su"eri!are in"rivinta )estiunii si #e a1si m!tiva an)a8atii, ac!r#an#u1$e mai mu$tain#e"#en#enta si $iertate #e #eci0ie. P!t a"area "r!$eme atunci can# !iective$enu au (!st 24ate #e ! maniera #estu$ #e "recisa si cu c$!a!rarea tutur!r ce$!rinteresati sau can# situatia ev!$uea0a, sc*iman#u1se #ate$e initia$e. In acest ca0!iective$e treuie revi0uite si rec!n2)urate.

Mana*#ntu" !rin intrviuri – in acest ca0 mana)erii cu$e) sistematicsi "eri!#ic avi0e$e "rinci"a$e$!r ca#re inainte #e a $ua #eci0ia esentia$a.

Un a$t ti" #e mana)ement este #ana*#ntu" !rin &c!ti – in acestca0 ca#re$e me#ii si an)a8atii #eci# in tim" n!rma$ iar mana)erii in ca0urie4ce"ti!na$e.

Mana*#ntu" !rin #otivati 1 in acest ca0 a)na8atii treuie sa 2eincitati sa1si in#e"$ineasca munca intr1! maniera cat mai "er(!rmanta.

Mana*#ntu" !rin r%u"tat este un ti" #e mana)ement !rientat strictcatre re0u$tate$e !tinute.

Mana*#ntu" !rin !rovocar "resu"une reana$i0area e4"erienteiacumu$ate.

8/16/2019 CURS-o.c.i.t.

38/47

TE6NOLOGIA COMERCIALA A UNITATILOR DE

TURISM

Unitati$e #e a$imentatie "u$ica sunt $!catii in care "r!cesu$ #ec!mercia$i0are se imina #e re)u$a cu asa10isu$ =c!nsum "e $!c> a$ "re"arate$!rcu$inare si #e c!(etarie sau a$ auturi$!r a$c!!$ice sau n!na$c!!$ice. Acest s"eci2ca$ "r!cesu$ui #e a$imentatie "u$ica im"une ! #!tare te*nica si ! te*n!$!)iec!mercia$a #i(erite #e ce$e "e care $e rec$ama in m!# !isnuit, !r)ani0areama)a0ine$!r sau a #e"!0ite$!r c!mercia$e.

CONCEPTUL DE SERVICIU DE ALIMENTATIE PU/LICA

Activitatea #e a$imentatie "u$ica se inca#rea0a in s(era servicii$!rc!mercia$e, ea 2in# #e2nita ca ! meserie in care "rimirea si van0area sunt ce$e#!ua e$emente esentia$e a serviciu$ui "restat c$ientu$ui.

Pri#ira este ansam$u$ #e c!m"artimente, #e te*nici sau #e "!$iticic!mercia$e "use in actiune "entru a stai$i ! re$atie umana cu un anumit c$ient insc!"u$ #e a1i satis(ace nev!ie, )usturi$e si as"iratii$e.

Van%ara este arta #e a (ace sa cum"ere "re"arate si:sau auturi "e c$ienti

care v!r reveni #ar si cei care nu v!r reveni, 2in# !ca0i!na$ "re0enti in unitatea #ea$imentatie "u$ica.

Ca re)u$a )enera$a (!arte mu$te #in unitati$e #e a$imentatie "u$ica !(era"re"arate cu$inare sau auturi a$c!!$ice sau n!na$c!!$ice. In aceasta situatie #ec!ncurenta reuseste unitatea care !(era ce$ mai un serviciu #e a$imentatie"u$ica. A !(eri un un serviciu unui c$ient inseamna a1i #a sentimentu$ #eunastare si #e "r!s"eritate.

E4ista numer!ase rece"tari "!sii$e a$e serviciu$ui #e a$imentatie "u$icainsa maniera in care e$ este "erce"ut #e"in#e intr1! (!arte mare masura #e ceeace c$ientii astea"ta. Este si)ur ca un c$ient va eva$ua serviciu$ res"ectiv #u"a"r!"rii$e sa$e criterii intrucat 2ecare c$ient are "r!"rii$e stan#ar#e si "r!"rii$enev!i. Pentru a !(eri un un serviciu este necesar sa se tina seama #eurmat!are$e as"ecte6

1 C!mercia$i0area unei )ame variate #e "re"arate sau #e auturi a#a"tate"ermanent $a "iata, #eci $a nev!i$e c$ienti$!r

1 Inte$e)erea c$ara a nev!i$!r c$ienti$!r

8/16/2019 CURS-o.c.i.t.

39/47

1 A#!"tarea unei atitu#ini "r!(esi!na$e c!res"un0at!are satis(acerii acest!rnev!i

8/16/2019 CURS-o.c.i.t.

40/47

Crearea si #e0v!$tarea unei activitati #e a$imentatie "u$ica nu se "!aterea$i0a (ara un stu#iu "rea$ai$ #e "iata "rin care sa se asi)ure un ra"!rt a#ecvatintre e$emente$e mar7etin)u$ui #e mi4 res"ectiv intre "r!#use, "ret, "r!m!vare sires"ectiv #istriutie. Ast(e$ sunt vi0ate urmat!are$e eta"e6

). D1nira o'ictiv"or !roictu"ui $ invstitii – in acest sens se are in

ve#ere "e #e1! "arte stai$irea caracteristici$!r "r!#use$!r ce urmea0a a 2c!mercia$i0ate, #e asemenea a$e)erea unui $!c #e am"$asare i#ea$ sieva$uarea rentai$itatii "r!iectu$ui

+. I$nti1cara infor#atii"or $ !iata – aceasta se "!ate (ace $a ran#u$ sau"rin a$te - eta"e6a; Cunoastra factori"or $ #$iu – (act!rii #e me#iu "!t 2 cun!scuti si

ana$i0ati "$ecan# #e $a c!nte4tu$ )e!)ra2c, res"ectiv "!0iti!narea!rasu$ui in 0!na sa terit!ria$a, in(rastructura rutiera sau "r!4imitatea)ari$!r, #e asemenea in c!nte4t #em!)ra2c, res"ectiv "!"u$atia activasau re"artitia "!"u$atiei active "e 2ecare sect!r #e activitate, res"ectiv

sect!ru$ "rimar, secun#ar si sect!ru$ tertiar, #e asemenea in c!nte4tec!n!mic, res"ectiv !iective in#ustria$e sau 0!na #e am"$asare aacest!ra si inc$usiv "uterea #e cum"arare a !ameni$!r, si nu in u$timu$ran# in c!nte4t turistic, res"ectiv $!curi si m!mente sau mani(estari sievenimente $!ca$e

'; Ana"i%a crrii – este ! sueta"a #e!seit #e im"!rtanta #e!arece "rininterme#iu$ ei se "!t #etermina "iete$e "!tentia$e #in 0!na #eim"$ementare a unitatii #e a$imentatie "u$ica, intre"rin#eri, institute sau#i(erite !r)anisme. De asemenea "rin ana$i0a cererii se "!ate stai$i

se)mentarea c$iente$ei in #i(erite cate)!rii s!ci!"r!(esi!na$e, c$iente$e #eseminarii sau c$iente$a turistica si nu in u$timu$ ran# "rin ana$i0a cererii se"!ate stai$i nive$u$ "returi$!r estimate.

c; Ana"i%a concurnti – aceasta "!ate 2 ca"itativa, ca0 in care esteana$i0at nive$u$ #e "restatii (urni0ate sau #!tarea cu ec*i"amente. Deasemenea "!ate 2 cantitativa re(erin#u1se $a numaru$ $!curi$!r #e masa#is"!nii$e "e cate)!rii #e unitati #e a$imentatie "u$ica, se "!ate re(eri#e asemenea $a im"$ementarea "returi$!r si $a "r!iecte$e in curs #erea$i0are.

3. Ana"i%a o!ortunitatii !roictu"ui care "resu"une rea$i0area unei sinte0e

a tutur!r in(!rmatii$!r #e "iata cu$ese care #e2neste e4act caracteristici$e"r!#usu$ui !(erit "rin "r!iectu$ investiti!na$. In acest ca0 este v!ra #es"reti"u$ #e unitate #e a$imentatie "u$ica, "restatii$e ane4e care urmea0a a 2#e0v!$tate, 2e ca este v!ra #e anc*ete, c!c7tai$uri sau seminarii, #easemenea c$iente$a vi0ata #ar si marimea si cate)!ria #e c!n(!rt a unitatii#e a$imentatie "u$ica.

5. Stu$ira rnta'i"itatii !roictu"ui – aceasta se "!ate (ace "rin"revi0i!narea ci(rei #e a(aceri, res"ectiv numar #e tacamuri sau "retu$

8/16/2019 CURS-o.c.i.t.

41/47

me#iu "entru 2ecare tacam, se "!ate (ace #e asemenea "rin stai$ireac!sturi$!r #e e4"$!atare "e ? ani #ar si "rintr1! ana$i0a a rentai$itatiica"ita$u$ui investit si a "ra)u$ui #e rentai$itate.

8/16/2019 CURS-o.c.i.t.

42/47

UNITATEA DE ALIMENTATIE PU/LICA SI CLIENTII SAI

In re$atia sa cu c$ientu$ ! 2rma #e a$imentatie "u$ica urmareste "e #e1!"arte interesu$ "entru "r!#usu$ sau serviciu$ #estinat c!nsumu$ui iar "e #e a$ta"arte interesu$ "entru c$ient, (!ca$i0at "e )ri8a #e a creea un c$imat #e incre#ere.'iecare in#ivi# are ! nev!ie #e a manca si #e a ea, c!res"un0at!r unui minimum

20i!$!)ic #e a0a. D!rinte$e sa$e insa "!t )enera si m!i$uri #e cum"arare,re"re0entan# un asa1numit ma4imum, res"ectiv ! #!rinta "entru ! mancarera2nata sau "entru ! autura #e e4ce"tie. In acest ma4imum si minimumatitu#inea c!nsumat!ru$ui va 2 in3uentata si #e mi8$!ace$e sa$e 2nanciare #ar #easemenea si #e m!#u$ in care sunt "re0entate "r!#use$e si servicii$e #ea$imentatie "u$ica asi)urate.

 Ti"u$ #e a$imentatie "u$ica a$es, "re"arate$e cu$inare si auturi$ec!man#ate #e"in# #e nev!i$e 20i!$!)ice si #e m!i$uri$e #e cum"arare a$ec$ientu$ui. Securitatea este c!nsecinta instinctu$ui #e c!nservare, res"ectiv teama

#e n!utate sau #e necun!scut, teama #e a te $i"si #e un anumit $ucru si #!rinta #ea 2 in t!ta$itate asi)urata ca$itatea serviciu$ui "restat.

Satisfactia se "resu"une in "rinci"a$ "rin6 2ai$itatea "r!#usu$ui,n!t!rietatea, tra#itia, vec*imea 2rmei. De aceea un !s"atar este in#icat sa sea#rese0e "rintr1! (!rmu$a care sa )arante0e c$ientu$ui (a"tu$ ca securitatea sa va 2asi)urata ince"an# #e $a a"e$ativu$ =n!i am van#ut acest "r!#us in 2ecare 0i>.

Or*o"iu" este nev!ia unei "ers!ane #e a se a2rma, #e a 2 $a m!#a sau #e a#!mina a$e)erea un!r anumite "re"arate cu$inare (!arte scum"e sau a un!r s!iuri

#e vin "resti)i!ase, re3ectan# ast(e$ #!rinta #e a e"ata. In (ata unui asemeneac$ient !s"ataru$ "!ate (!$!si a"e$ativu$ =n!i v1am re0ervat ce1a mai una masa>.

Confortu" sau unastarea re"re0inta inc$inatia unei "ers!ane "entruec!n!mia #e tim", #e e(!rt, #e $!c sau #e ran#ament 2e#!rinta #e a uni$i0aservicii (ara c!m"$icatii, cu insta$atii us!r #e (!$!sit.

Avi$itata, sau ec!n!mia, re"re0inta m!i$u$ in#ivi#u$ui !rientat s"re !una a(acere care in3uentea0a in 2na$ actu$ #e c!sumatie.

Si#!atia, sau a(ectivitatea, re"re0inta c!m"!rtamentu$ caracteri0at "rin

#!rinta unei "ers!ane #e a avea ! re$atie "rivi$e)iata, #e a 2 (ericita ceea ceantrenea0a ! incre#ere natura$a si "ermanenta (ata #e ! a$ta "ers!ana.

8/16/2019 CURS-o.c.i.t.

43/47

TIPOLOGIA CLIENTILOR

Su im"u$suri$e acest!r m!i$uri #e cum"arare se "!ate v!ri #e ! ti"!$!)iea c$ienti$!r care are im"!rtanta sa "rin "risma interesu$ui "rin care un c!nsumat!ri$ "!arta unei anumite unitati #e a$imentatie "u$ica #ar si "r!#use$!r "e careaceasta $e !(era. Se cun!sc ast(e$ in aceasta "ers"ectiva urmat!are$e ti"uri #e

c$ienti6

+. C$ientu$ in #e(ensiva%. C$ientu$ cre#u$-. C$ientu$ in#i(erent9. C$inetu$ cu re"utatie?. C$ientu$ averti0at

C"intu" in $fnsiva este c$ientu$ care nu are nev!ia unui s(atuit!r "entrua$e)erea c!nsumatiei. E$ )an#este (a"tu$ ca nu va "utea sau nu va stii sa1$in3uente0e, #im"!triva, cautan# sa #!mine, vran# t!tu$ sau ime#iat. E$ v!reste

"utin si nu #!reste sa intre in re$atie cu inter$!cut!ru$ sau. E$ nu e interesea0a#ecat #e "r!#usu$ "e care #!reste sa i$ c!nsume, incercan# sa !tina ma4imu$ #e"restatii "entru un minimum #e c*e$tuie$i. In (ata unui asemenea c$ient !s"ataru$treuie sa "!se#e ! (!arte una cun!astere a "r!#use$!r si ! mare te*nicitate inc!municarea "r!(esi!na$a, #eci un )ra# ri#icat #e #i"$!matie.

C"intu" cr$u" este "ers!ana care astea"ta in "rimu$ ran# ! re$atiea(ectiva cu "ers!na$u$ unitatii #e a$imentatie "u$ica, in s"ecia$ cu !s"atarii. E$)an#este ca !s"ataru$ #!ve#este sim"atie "entru e$, s(atuin#u1$ intr1un anumitsens, acesta c!nsi#eran# a 2 un $ucru un. De aceea, un asemenea c$ient treuietratat cu )enti$itate si curt!a0ie. T!tusi #aca se va simti $e0at sau (urat e$ vare"$ica "uternic.

C"intu" in$ifrnt este "ers!ana care se $imitea0a $a nev!ia #e a mancasi #e a ea, in $imite$e unui u)et "recis. E$ evita "e cat "!sii$ c!ntactu$ cu"ers!na$u$ unitatii #e a$imentatie "u$ica. Acest ti" #e c$ient nu este inta$nit(recvent in restaurante$e #e $u4, 2in# c$ientu$ "rivi$e)iat a$ unitati$!r #e aut!serviresau a unitati$!r #e ti" (ast (!!#.

C"intu" cu r!utati este "ers!ana care inainte #e a se #esc*i#e si #e a

#eci#e sa (recvente0e ! anumita unitate #e a$imentatie "u$ica va c!nsu$ta maiintai un )*i# sau un "r!s"ect. A"recieri$e acestui c$ient sunt cu atat mai severe cucat servicii$e "restate nu v!r 2 in c!n(!rmitate cu a"recierea #in "r!s"ectu$ sau)*i#u$ c!nsu$tat in "rea$ai$. In (ata unei rec$amatii emise !s"ataru$ treuie saras"un#a #i"$!matic, #an# #!va#a unui rea$ "r!(esi!na$ism.

C"intu" avrti%at este ! "ers!ana rea$ista, (!arte sensii$a $a ca$itatea"r!#use$!r "e care $e c!nsuma, (!arte sensii$a $a e$emente$e #e c!n(!rt si c*iar $a

8/16/2019 CURS-o.c.i.t.

44/47

estetica unitatii. Acest c$ient este #e!seit #e se$ectiv (recventan# cu "reca#ereunitati$e #e $u4.

PRINCIPALELE ELEMENTE ALE COMUNICARII PROESIONALE

IN UNITATILE DE ALIMENTATIE PU/LICA

In re$atii$e "ers!na$u$ui unitati$!r #e a$imentatie "u$ica cu "!tentia$c!nsumat!ri c!municarea "!ate 2 atat vera$a cat si n!nvera$a. Co#unicaravr'a"a se rea$i0ea0a "rin mesa8e e4"rimate intr1un $ima8 c!m"us #in cuvintesau (ra0e, m!#u$ #e transmitere este !ra$, scris sau c*iar au#i!1vi0ua$.Co#unicara nonvr'a"a ve*icu$ea0a mesa8e e4"rimate cu a8ut!ru$ )esturi$!riar m!#u$ #e trasmitere este #e re)u$a vi0ua$.

Princi"a$e$e mi8$!ace #e c!municare intre c$ient si "ers!na$u$ #e servire sunt

"rivirea, )esturi$e, v!cau$aru$, mersu$ #ar si tinuta vestimentara si c!r"!ra$a. Laacestea se a#au)a surasu$ care este "rim!r#ia$ , mai a$es in unitatea *!te$iera siin unitatea #e a$imentatie "u$ica.

Surasu" #evine ast(e$ ! marca #e asa10is =un venit> care ca$mea0a siatra)e c$ientu$ ast(e$ ca, in )enera$, c$imatu$ #e #esc*i#ere )enerat #e catre unsuras (aci$itea0a crearea unei atm!s(ere #e incre#ere "entru c$ient. Pe #e a$ta"arte surasu$ asa10is c!mercia$, (!rtat si cris"at nu #a ace$asi re0u$tat. Din aceastacau0a surasu$ treuie sa 2e natura$, s"!ntan, ira#iat #in inima si #in s"irit.

Privira este un cana$ #e c!municare care stai$este c!ntactu$ #intre #!ua"ers!ane ast(e$ ca in m!mentu$ $uarii c!ntactu$ui "rivirea va creea asu"rac$ientu$ui ! "rima im"resie sim"atica sau nu. A "rivi un c$ient inseamna a1$recun!aste c*iar #aca nu "!ate 2 servit ime#iat, inaintea $ui 2in# a$ti c$ienti.Privirea sura0at!are "ermite sa 2e asi)urat c$ientu$, mesa8u$ transmis "rin "rivire2in# =v1am va0ut si v!i (ace t!t "!sii$u$ #e a va servi in ce$ mai scurt tim">.

Gsturi" c!munica ceea ce se #!reste a se s"une sau a se (ace. De aceea)esturi$e treuie sa 2e natura$e, s"!ntane, "entru a c!nvin)e cat mai ine. In"re0enta c$ienti$!r treuie sa se evite anumite $ima8e c!r"!ra$e, cum ar 2 rate$e

incrucisate care marc*ea0a ! atitu#ine re0ervata, "umnii stransi care #en!ta !stare #e iritatie sau #e manie. Sunt "re(erate )esturi$e asa10is r!tun#e, $ar)i cumsunt rate$e #esc*ise, us!r intinse semni2can# "!0itia "entru "rimire sau#is"!nii$itatea #e"$ina #e a (ace un anumit serviciu.

Pe #e a$ta "arte v!cea este caracteri0ata "rin6

a. Ton care treuie sa varie0e c!nstant "rin cuvinte sau "rin (ra0e "entruevitarea m!n!t!niei. T!nu$ v!cii treuie sa se a#a"te0e circumstante$!r

8/16/2019 CURS-o.c.i.t.

45/47

"entru "rimirea c$ientu$ui. P!rnin# #e $a aceste c!nsi#erente v!ceatreuie sa 2e ca$#a, amica$a, natura$a, (!$sin#u1se un t!n 8!s "entru acreea un c$imat #e incre#ere. Pentru a c!nvin)e insa, in ca0u$ uneivan0ari, v!cea treuie sa 2e ener)ica, a2rmativa iar t!nu$ us!r mairi#icat.

. D'itu"  1 care c!n#iti!nea0a una inte$e)ere a mesa8u$ui. E$ treuie sa

se a#a"te0e mesa8u$ui si c$ienti$!r, #e e4em"$u "ers!ane$e mai in varstaa"recia0a un #eit mai $ent care "ermite inte$e)erea mai c$ara amesa8u$ui.

8/16/2019 CURS-o.c.i.t.

46/47

c. Articu"ara cuvint"or este #e!seit #e im"!rtanta "entru a !tine !"r!nuntare #istincta, (!$!sin#u1se ast(e$ articu$atia c!recta a c!ns!ane$!r.V!cau$aru$ este #e!seit #e im"!rtant #e!arece in "rimirea c$ientu$ui"rime$e cuvinte sunt mai im"!rtante #ecat t!ate ce$e$a$te cuvinte careurmea0a. Lima8u$ curent este u0ua$ c!minat cu v!cau$aru$, a#a"tat"r!(esiei, e$ 2in# ce$ care treuie sa 2e uti$i0at in #!meniu$ "r!(esi!na$,2in# caracteri0at "rintr1! e4"resie c!recta. In activitatea #e a$imentatie"u$ica treuie evitate urmat!are$e )ru"e #e cuvinte6 cuvinte a)resive,acestea treuie evitate intrucat #eteri!rea0a c$imatu$ #e incre#ere.'!rmu$e$e #e a#resare cu e(ect "!0itiv sunt6 ="ers!na$ estime0 ca...> sau=cre#eti in e4"erienta mea> si =eu va v!i #em!nstra ca...>. cuvinte$ene)ative cum ar 2 =nu>, =este im"!sii$> sau =nici!#ata1n viata>. Acestecuvinte treuie evitate "e cat "!sii$ #e!arece creea0a un c$imattensi!nat si ne)ativist "entru c$ient. Este "re(erai$ "entru a "uneintreari in ve#erea unei inte$e)eri mai une a c$ientu$ui si a1$ (ace sa

s"una =#a>, =va )an#iti ca ar 2 "!sii$> sau ="re(er aceasta masa>. Atreia )ru"a, cuvint" $i#inutiv sau fara va"oar, cum ar 2 =un mica"eritiv>, =! mica masa> sau =scu0ati1ma, va #eran8e0 "entru a va $uac!man#a>. Un serviciu #iscret este un serviciu #e ca$itate insa acestatreuie sa 2e !mni"re0ent "entru ca (ace "arte #in ima)inea #e marca a2rmei c!mercia$e. Cuvint" asa-%is tnic treuie evitate #e!arecec$ientu$ va inte$e)e )reu si va 2 nea8utat in a$e)erea sa "rin uti$i0area #ecuvinte "rea te*nice sau "rea "r!(esi!na$e.

8/16/2019 CURS-o.c.i.t.

47/47

TIPURI DE ALIMENTATIE PU/LICA

In (unctie #e anumite criterii reteaua unitati$!r #e a$imentatie "u$ica "!ate2 im"artita #u"a cum urmea0a6

+. Du"a caracteru$ activitatiia. Unitati #e a$imentatie "u$ica "ermanente. Unitati se0!niere

%. Du"a )ra#u$ #e c!n(!rt6a. Unitati #e $u4. Unitati #e cate)!rii$e I, II, III, IV

-. Du"a $!cu$ #e am"$asarea. Unitati in $!ca$uri 24e, situate in "r!4imitatea "uncte$!r #e mare

atractie, cum ar 2 ma)a0ine, *!te$uri, cinemat!)ra(e sau 0!ne #ea)rement

. Unitati m!i$e, !r)ani0ate in va)!ane #e ca$e (erata, nave 3uvia$e simaritime, nave aeriene sau #i(erite (!rme #e c!mert amu$ant

9. Du"a (!rma #e van0area. Unitati #e van0are c$asica "rin !s"atari. Unitati cu van0are "rin interme#iu$ van0at!ri$!rc. Unitati #e aut!servire#. Aut!mate c!merica$e

?. Du"a "r!2$u$ activitatiia. Unitati "entru recreere si #ivertisment cu servire c!m"$eta #e

mancaruri, cum ar 2 restaurantu$ c$asic, restaurantu$ cu un anumits"eci2c sau restaurantu$ s"ecia$i0at

. Unitati #e a$imentatie "u$ica cu servire a "re"arate$!r cu$inare, cum

ar 2 restaurantu$ $act!ve)etarian, restaurantu$ #e ti" "ensiune saurestaurant cu aut!servirec. Unitati #e #es(acere a un!r "re"arate cu$inare in c!m"$etarea

meniu$ui #e a0a – aici intra c!(etaria, "atiseria, simi)eria sau"$acintaria

#. Unitati$e "r!2$ate in "rinci"a$ "e auturi, cum ar 2 eraria, aru$ sauca(eneaua

e. Unitati "$asate in incinta sau in vecinatatea c!$ective$!r #e munca –u(etu$ si cantina #e ti" restaurant